Comunicaţiile din Curia Romană au problemele lor
07.02.2009, Vatican (Catholica) - În contextul scandalului provocat de excomunicarea a patru Episcopi lefebvrişti, purtătorul de cuvânt al Vaticanului a afirmat că multe neînţelegeri ar fi putut fi evitate totuşi. Pr. Federico Lombardi a vorbit ieri pentru publicaţia La Croix, recunoscând că uneori există probleme de comunicare în Curia Romană. Aşa s-a întâmplat cu recenta ridicare a excomunicării, printr-un decret al Congregaţiei pentru Episcopi, din mandat papal, care a stârnit ample reacţii datorită unor declaraţii anti-semite ale unuia dintre prelaţii în cauză, Episcopul Richard Williamson. Unele declaraţii ale acestuia au dus la criticarea Pontifului şi la tensiuni în dialogul cu evreii. O notă ulterioară a secretariatului de stat al Vaticanului susţine că Papa nu ştia de poziţia Episcopului Williamson.
Conform pr. Lombardi, decretul de ridicare a excomunicării a fost „negociat în ultimul moment” şi „unele detalii nu erau clare”. „Nu a fost sfârşitul unui proces, ci o etapă; de aceea nu a dat rezultate clare. Cu toate acestea, comunicatul ce a însoţit decretul a lăsat multe elemente în ceaţă, lăsând spaţiu pentru diverse interpretări.” Situaţi a fost complicată de faptul că negocierea a fost cu o parte din afara Curiei, iar vestea despre document a devenit publică înaintea comunicatului oficial al Vaticanului. Pr. Lombardi a recunoscut în acest context că „pentru Biserică problema comunicaţiei nu este una uşoară”. În cazul de faţă „ceea ce a provocat cel mai mult rău a fost concomitenţa dintre excomunicare şi declaraţiile Episcopului Williamson, negând Holocaustul”. „Problema delicată este cine ştia opiniile acestui om? Când Papei i-a fost propusă ridicarea excomunicării celor patru Episcopi nu a fost o problemă de numere mari, doar nu erau 150. Fără îndoială cei care s-au ocupat de această problemă nu erau conştienţi de gravitatea poziţiei Episcopului Williamson.” Pr. Lombardi a admis că poziţiile Episcopilor nu au fost suficient de atent analizate, subliniind încă o dată că „Papa nu era conştient de ele”.
Purtătorul de cuvânt al Vaticanului a spus despre rolul presei în agitaţie că nu a fost „nici mai bun nici mai rău ca în alte rânduri. Reflectă doar lumea noastră.” Şi a continuat: „Să fie clar: există curente care se opun Bisericii, pe care o văd ca o distrugătoare a libertăţii. Mesajul Bisericii merge frecvent împotriva curentului de opinie al majorităţii, al cărei purtător de cuvânt este evident presa. Dar reacţiile pot fi şi pozitive. Am putut să vedem aceasta la moartea Papei Ioan Paul al II-lea. Sau să ne amintim de vizitele Papei Benedict al XVI-lea în SUA, Australia sau Franţa.” Apoi pr. Lombardi a subliniat că şi catolicii au uneori dificultăţi în a înţelege documente ale Bisericii, în special datorită naturii unor texte. „Anumite documente sunt gândite pentru specialiştii în drept canonic, altele pentru Episcopi, altele pentru catolici, altele pentru toţi oamenii. Dar astăzi, independent de natura documentelor, ele se găsesc expuse publicului. Şi aici este dificilă administrarea lor.” În cazul decretului privind ridicarea excomunicărilor, purtătorul de cuvânt a admis că a lipsit timpul după negocieri pentru o reflecţie asupra modului în care să se explice problema Episcopilor din lumea întreagă.
„Cred că este încă nevoie să se lucreze la o cultură a comunicaţiilor în inima Curiei Romane”, a mai susţinut pr. Lombardi. Actualmente fiecare dicaster comunică independent, fără să se gândească „în mod obligatoriu la trecerea prin biroul de presă sau fără să ofere o notă explicativă atunci când informaţia este complexă”. „Dacă explicaţiile venite de la secretariatul de stat al Vaticanului, din 4 februarie, ar fi venit în momentul publicării decretului, am fi evitat multe zile de agitaţie. Când e vorba de subiecte `fierbinţi` este bine să pregătim şi explicaţii. Dar este imposibil să evităm toate dificultăţile. Trebuie să fim dispuşi să şi riscăm. Şi nu putem să credem că putem să mergem pe drumul reconcilierii fără să clarificăm ambiguităţile.”