Postul, un îndemn la reevaluarea propriului stil de viaţă

10.03.2009, Roma (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea şi principalii săi colaboratori din Curia Romană au participat vineri, 6 martie 2009, la penultima zi de exerciţii spirituale din Postul Mare. Cardinalul Francis Arinze, care a predicat la aceste exerciţii spirituale, a reflectat vineri asupra vestirii Cuvântului lui Dumnezeu şi asupra consecinţelor practice pe care le comportă ascultarea şi punerea sa în practică. Predicatorul exerciţiilor s-a inspirat, printre altele, din îndemnul Sfântului Paul către Timotei de a insista în vestirea „la momentul oportun şi la cel neoportun”. O aparentă contradicţie asupra căreia a reflectat pentru Radio Vatican Arhiepiscopul de Pescara-Penne, Italia, Mons. Tommaso Valentinetti.

„Apostolul Paul vrea să îl îndemne în mod insistent pe discipolul Timotei să fie gata să vestească Cuvântul lui Dumnezeu în orice circumstanţă, chiar şi în acele situaţii în care ar părea mai puţin potrivit, nu atât ca vestire în sine a Cuvântului cât, mai ales, ca mărturie de viaţă. Cred că frumuseţea unei vieţi în slujba Evangheliei poate sta tocmai în acea vestire uneori inoportună, pe care lumea o refuză, dar care poate fi acel semn de contradicţie şi de frumuseţe de a fi credincioşi în cadrul unei istorii care necesită un cuvânt şi o mărturie tot mai eficiente”.

O altă frază incisivă, de această dată luată din Evanghelia după Luca, a stat în centrul penultimei zile de exerciţii spirituale la care a participat Papa Benedict al XVI-lea. Este cea în care Isus afirmă că cine ascultă şi pune în practică Cuvântul lui Dumnezeu îi este „frate, soră, mamă”: trei roluri importante care implică o conştientizare în rândul creştinilor. Arhiepiscopul Tommaso Valentinetti a explicat: „Mai ales pentru că în realitate aceasta implică urmarea lui Cristos în vestirea Cuvântului şi mai ales la familiaritate cu însuşi Domnul. Să ne gândim la frumuseţea vestirii Cuvântului de către Preasfânta Fecioară Maria: chiar dacă ea nu vorbeşte niciodată în Evanghelie, cu siguranţă exprimă prin viaţa şi existenţa sa prezenţa lui Cristos”.

„Cred că, în mod fundamental, această frază se poate exprima în această direcţie: a sta cu Isus ca familiari ai săi, pentru că din acesta se naşte acea experienţă de urmare şi de vestire a lui Isus, modalitate care are o anumită căldură şi care este cu totul diferită de predicarea Cuvântului din datorie sau profesie”. Întrebat cum trăieşte Dieceza italiană de Pescara-Penne Postul Mare, Arhiepiscopul a răspuns: „În principal printr-un îndemn la trăirea a ceea ce este esenţial în viaţă, atât din punctul de vedere al hranei – care nu ar trebui să fie risipită – cât şi din punctul de vedere al hranei spirituale, indispensabilă pentru propria viaţă şi existenţă. Cu alte cuvinte, o reevaluare a ceea ce este cu adevărat esenţial vieţii noastre, înlăturând ceea ce este inutil; o reevaluare făcută într-o logică a postului şi abstinenţei”.