Importanţa umilinţei în viaţa Sf. Juan Diego

10.08.2009, Phoenix (Catholica) - Aproximativ 1.500 de persoane s-au strâns vineri dimineață în Phoenix, Arizona, pentru a celebra Liturghia votivă a Sf. Juan Diego în a doua zi a Congresului Marian Internațional. Episcopul Thomas Olmsted, care a prezidat Liturghia, a vorbit participanților despre sfântul mexican, subliniind umilința sa profundă în acceptarea voinței Tatălui. Episcopul de Phoenix a reflectat asupra lecturii evanghelice de vineri de la Matei, în care Isus spune: „Luaţi asupra voastră jugul Meu şi învăţaţi de la Mine că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi alinare pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este lesne de purtat, iar povara Mea este uşoară”.

Episcopul a subliniat faptul că Juan Diego a rezonat la aceste cuvinte ale lui Isus. „Din experienţa sa personală şi din cea a nativilor din Mexicul Central, el era foarte conştient de contrastul puternic dintre jugul sclavei şi jugul statutului de fiu iubit. El a îmbrăţişat cu recunoştinţă jugul de fiu al lui Dumnezeu prin Botez şi a dorit să facă voia Tatălui ceresc în orice împrejurare.” În acelaşi timp Juan Diego „a ştiut că drumul lui Dumnezeu este atât de diferit de drumurile noastre omeneşti, pe care suntem tentaţi să le considerăm mai bune, în special când nu înţelegem ce ne cere Dumnezeu sau ce înseamnă ascultarea”. Sfântul mexican a înţeles că doar prin „perseverenţă şi har” putem primi umilinţa de a accepta planul lui Dumnezeu.

„Credinciosul umil nu are `alţi dumnezei`, nici idoli falşi, nimic spre care să tânjească inima mai mult decât spre comuniunea cu Domnul şi cu toţi sfinţii”, a explicat Episcopul Olmsted. „Deoarece a ştiut cum să îşi ducă viaţa cu umilinţă, Juan Diego a fost gata să îşi lase de-o parte treburile personale atunci când a primit o misiune mai importantă. Aceasta s-a întâmplat atunci când Fecioara de Guadalupe i-a apărut pe dealul Tepeyac, în decembrie 1531, şi i-a cerut să fie mesagerul ei către Episcopul de Mexic. Pentru a-şi îndeplini misiunea, Juan Diego a avut nevoie atât de harul perseverenţei cât şi de virtutea umilinţei.” Sf. Juan Diego „nu era dornic să atragă atenţia asupra sa, ci asupra frumuseţii lui Dumnezeu şi a maicii Sale, Fecioara de Guadalupe. Când i-a arătat Episcopului tilma sa, pe aceasta a apărut nu doar imaginea Fecioarei Maria ci şi frumuseţea şi mireasma trandafirilor pe care el i-a cules de pe dealul Tepeyac. Ca un copil, el a fost recunoscător să îi poată spune lui Dumnezeu Tată, iar Fecioarei Maria Mamă.”

Episcopul a încheiat recunoscând că „majoritatea dintre noi avem nevoie de un timp îndelungat pentru a conştientiza adevărata noastră statură în faţa Domnului. Dar, din când în când, Dumnezeu ridică un sfânt şi ne invită să îl auzim spunând cu Isus, Fiul Mariei, `Te preamăresc Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns acestea celor înţelepţi şi învăţaţi şi le-ai revelat celor mici`.”