Conştiinţa are drepturi, cu sau fără lege
24.09.2009, Madrid (Catholica) - Există un drept la obiecţia de conştiinţă, chiar dacă nu există nici o lege specifică să protejeze acest drept, potrivit unui vorbitor la prima conferinţă a juriştilor catolici desfăşurată în Spania. Prima ediţie a Congresului Juriştilor Catolici, desfăşurată vineri şi sâmbătă, 18 şi 19 septembrie 2009, a urmărit să reunească persoane de această profesie pentru a-şi împărtăşi preocupările şi a crea forumuri de dezbatere care să promoveze discuţiile. Conferinţa a fost co-organizată de Universitatea Sf. Paul din Madrid.
Organizatorii au evidenţiat dintre concluziile întâlnirii: respingerea unei viziuni seculare asupra lumii de astăzi, care încearcă să limiteze religia la domeniul individual; implicaţiile conceptelor privind fiinţa umană; valoarea unei antropologii metafizice; şi importanţa valorii familiei, căsătoriei, paternităţii şi maternităţii. Rafael Navarro Valls, profesor de drept canonic şi membru al Academiei Regale de Jurisprudenţă şi Legislaţie, a vorbit sâmbătă despre dreptul la obiecţia de conştiinţă, având în vedere dezbaterea care are loc în Spania. El a combătut ideea susţinută de unii judecători din Curtea Supremă că obiecţia de conştiinţă este efectivă doar dacă există o lege care să o recunoască expres.
El a mai abordat şi alte probleme, precum noua lege privind avortul care este pregătită guvern. A afirmat că legea este neconstituţională şi prezintă avortul ca o „impunere a unei voinţe”. Navarro Valls a provocat guvernul spaniol să apere cu adevărat voinţa femeii însărcinate, oferind, pe lângă avort, o serie de măsuri financiare care să o sprijine pe durata sarcinii. Cu aceste ajutoare, a susţinut avocatul, care pot fi canalizate prin asistenţa socială, „legislatorul ar demonstra că intenţia lui nu este aceea de a masacra mii de fetuşi, ci de a veni cu adevărat în întâmpinarea voinţei mamei”.
Un alt vorbitor din cadrul conferinţei, Jesus Trillo-Figueroa, a deplâns faptul că conceptul de lege este substituit de ideea că „ceea ce contează este ceea ce îmi place mie”. Pe această idee, a afirmat el, „este construită aberaţia de a spune că cineva are dreptul la un copil. Poate un copil să fie obiectul unui drept?” Legat de aceasta, el a menţionat nu doar cea mai recentă lege privind avortul şi aceea care reglementează „căsătoria” dintre homosexuali, ci şi alte legislaţii definite în ultimii ani de către curtea constituţională.
