Africa are un cancer: guvernarea proastă
13.10.2009, Vatican (Catholica) - Cardinalul Arhiepiscop de Nairobi şi preşedinte al Conferinţei Episcopale din Kenya a rezumat ieri problemele Africii, afirmând că acest continent „continuă să tânjească după o guvernare bună”. Cardinalul John Njue a mai afirmat că multe naţiuni africane „se luptă să supravieţuiască sub o guvernare proastă în care setea de putere a condus la corupţie, manipularea maselor şi la alte plăgi sociale şi politice care însângerează inimile”. „Aceasta provoacă sărăcia oamenilor de-a lungul continentului. Guvernarea proastă […] poate fi considerată un cancer al Africii.”
„Sinodul actual ne oferă ocazia să reflectăm la cancerul ce ne devorează continentul”, a continuat Cardinalul Njue. „Buna guvernare nu este doar o prioritate ci o necesitate. Pot spune chiar că politica pentru Africa este atât de importantă încât nu este posibil să îi lăsăm singuri pe politicieni. […] A sosit timpul să acţionăm constructiv, acum!” Pe aceeaşi linie a mers şi Episcopul Timothee Modibo-Nzockena de Franceville, preşedintele Conferinţei Episcopale din Gabon, precum şi mulţi alţi părinţi sinodali. Episcopul Modibo-Nzockena a afirmat printre altele: „Regiunea Africii Centrale continuă să fie ameninţată de nedreptăţi, diviziuni şi violenţe incredibile. Aceasta ne face viaţa mai dificilă şi ameninţă viitorul ţărilor noastre. Sărăcia a cuprins majoritatea populaţiei. Uciderile, răpirile, furtul şi toate formele de violenţă sunt trivializate. Drept urmare, violenţa pătrunde adânc în persoane şi în societate, inimile fiind tot mai mult locuite de păcat.”
În timp ce nimeni nu pretinde că soluţiile pentru Africa sunt uşor de găsit, unii Episcopi au unele sugestii. Episcopul Menghisteab Tesfamariam de Asmara, Eritreea, a subliniat că familia „este prima şi cea mai importantă şcoală a reconcilierii, dreptăţii şi păcii”. „În familie se învaţă valorile solidarităţii, împărtăşirii, respectului pentru ceilalţi, ospitalităţii ş.a.”, a spus el. A spus apoi că mulţi dintre emigranţii africani au reuşit să se stabilească în alte ţări. „Dacă îi motivăm, ei sunt gata să îşi aducă propria contribuţie pentru binele ţărilor lor de origine. Nu trebuie să îi excludem din implicarea în dezvoltarea potenţialului Africii.” La rândul său, Episcopul Gervais Banshimiyubusa de Ngozi, Burundi, a vorbit despre războiul civil încheiat recent în ţara sa (desfăşurat între 1993 şi 2008). A amintit experienţa Bisericii din Burundi: „Din 2004, în contextul în care societatea a abandonat cultura şi morala pentru a se lăsa pradă ofenselor şi păcatelor la scară mare, ne-am decis să ne implicăm prin Sinoade diecezane cu tema: `Să ne convertim pentru a promova o cultură a păcii şi reconcilierii`.” O a doua măsură a fost apelul la naţiunile mai stabile financiar pentru „crearea de institute şi universităţi africane, cu facultăţi în care să se vorbească despre prevenirea şi rezolvarea conflictelor”.
