LC: Dar dacă preotul nu crede în transsubstanţiere?
05.11.2009, SUA (Catholica) - În numărul pe octombrie 2009, revista Lumea Catholica ne propune, printr-un material semnat de pr. William P. Saunders, răspunsul la întrebarea „Dacă un preot nu crede în transsubstanţiere, cei care se împărtăşesc la Liturghia celebrată de el primesc cu adevărat Trupul şi Sângele lui Cristos?” Pr. Saunders arată că un preot care nu crede că sub speciile pâinii şi vinului se află cu adevărat Trupul şi Sângele Domnului este eretic, dar şi trece printr-o criză de identitate. „Să nu uităm că prin Sacramentul Hirotonirii preotul împărtăşeşte preoţia lui Cristos şi, de aceea, acţionează în persoana lui Cristos. Identitatea preotului devine foarte clară atunci când celebrează Jertfa Liturghiei. Liturghia face prezentă în mod sacramental jertfa veşnică şi mereu actuală a lui Cristos de pe cruce”.
„Ce se întâmplă deci dacă un preot, deşi hirotonit în mod valid, nu crede în Preasfânta Euharistie? Ce se întâmplă dacă el crede că ceea ce se întâmplă la Liturghie are doar o valoare simbolică iar el este doar un actor într-o scenetă? În timp ce preotul conferă un Sacrament, oricare ar fi Sacramentul, Cristos însuşi este cel care acţionează. De exemplu, când un preot botează un copil, în realitate Cristos este cel care botează copilul: „(Sacramentele) sunt eficiente pentru că în ele acţionează Cristos însuşi: El botează, El acţionează în sacramentele Sale pentru a comunica harul pe care sacramentul îl semnifică” (CBC, nr. 1127). De aceea, toate Sacramentele operează prin puterea ritului sacramental complet. Termenul tehnic teologic folosit pentru această înţelegere este ex opere operato, însemnând că atunci când un sacrament este celebrat în mod valid, folosindu-se materia şi forma adecvate, atunci acel sacrament conferă harul simbolizat”.
Pr. Saunders arată în continuare că deşi validitatea unui Sacrament nu depinde de dreapta credinţă a slujitorului şi de starea lui de har, „nu înseamnă că atitudinea de credinţă a preotului faţă de Sacramente poate fi bagatelizată. Sf. Augustin scria astfel despre preoţii care nu sunt în starea de har şi cu credinţa cuvenită când celebrează Sacramentele: `Cât îl priveşte pe slujitor, el trebuie pus în aceeaşi tabără cu diavolul. Darul lui Cristos nu este însă deloc profanat: ceea ce vine de la El îşi păstrează puritatea, iar ceea ce trece prin El rămâne pur şi atinge solul fertil. […] Puterea spirituală a Sacramentului este comparabilă cu adevărat cu lumina: cei care sunt luminaţi o primesc în puritatea ei, şi dacă trebuie să treacă prin fiinţe pângărite, ea însăşi nu se pângăreşte` (5, 15). De aceea validitatea şi eficacitatea Sacramentului nu depinde de sfinţenia sau de credinţa preotului; validitatea şi eficacitatea sunt independente de natura subiectivă a slujitorului”. După răspunsul la întrebare, materialul din revistă continuă cu partea despre „Celebrarea liturgică a Euharistiei” din Catehismul Bisericii Catolice, de la numărul 1346 la 1355.
