Mântuirea în Cristos este temelia dreptăţii umane
04.02.2010, Vatican (Catholica) - În această dimineaţă a avut loc în Vatican prezentarea Mesajului pentru Postul Mare 2010, semnat de Papa Benedict al XVI-lea. Tema mesajului din acest an este: „Dreptatea lui Dumnezeu s-a manifestat prin credinţa în Isus Cristos”. La conferinţa de presă de prezentare a textului au participat Cardinalul Paul Josef Cordes, preşedintele Consiliului Pontifical Cor Unum; Hans-Gert Poettering, fostul preşedinte al Parlamentului European şi preşedinte actualmente al Fundaţiei Konrad Adenauer; şi Mons. Giovanni Pietro Dal Toso, subsecretar al Consiliului Pontifical amintit.
Vorbind în limba engleză, Hans-Gert Poettering a subliniat că „Sfântul Părinte spune că o formă radical seculară a ideii de dreptate distributivă, despărţită de credinţa în Dumnezeu, devine ideologică. Eu ca politician aş dori să adaug: vedem din experienţa socialismului prăbuşit unde a condus o astfel de gândire.” Şi a continuat: „Solidaritatea sau caritatea implică responsabilitatea de a apăra şi proteja demnitatea universală a tuturor fiinţelor umane, oriunde ar fi în lume şi în orice circumstanţă. Dacă dorim să conservăm libertatea şi dacă dorim sporirea dreptăţii, atunci trebuie să punem valorarea fraternităţii în centrul gândirii noastre politice.” După ce a l-a citat pe Papa Paul al VI-lea, care spunea că „dezvoltarea este noul nume al păcii”, politicianul şi-a exprimat opinia că „trebuie să mergem un pas mai departe şi să spunem că `solidaritatea este noul nume al păcii`. Formulând astfel aducem libertatea şi egalitatea din nou într-o balanţă cuvenită cu solidaritatea. […] Sfântul Părinte ne-a indicat două concluzii esenţiale ale înţelegerii creştine a dreptăţii: renunţarea la auto-suficienţă şi acceptarea propriei misiuni cu umilinţă. Aceasta este busola oricărei politici care doreşte să fie responsabilă în sens creştin – nu doar în Postul Mare din 2010 ci mult dincolo de acest secol XX, cu uriaşele sarcini privind globalizarea, ce ne stau înainte.”
„Nu fără motiv răsună în toată lumea apelul pentru dreptate”, a afirmat la rândul său Cardinalul Cordes. „Lumea politicii şi convieţuirea popoarelor cere diferitelor forţe sociale să relaţioneze una cu alta. Acesta este domeniul dreptăţii”, care „este călcat în picioare prin violenţă, prin asuprirea libertăţii şi prin lipsa de respect pentru demnitatea umană, prin legi rele şi prin încălcarea drepturilor, prin exploatare şi prin salarii foarte mici. […] Există factori sociali care trebuie corectaţi; nu trebuie uitat că în această luptă Biserica are meritele ei.” A amintit cum, „urmând exemplul lui Isus, primii creştini au căutat să răspundă nevoilor semenilor lor”, iar în Evul Mediu, cu „`Tregua Dei` oamenii Bisericii apărau bunurile oamenilor simpli în faţa nobilimii şi invitau la manifestaţii de masă care – strigătul `pax, pax, pax` – promovau dorinţa entuziastă de convieţuire paşnică. […] Şi în epoca modernă, când statele europene şi-au făcut colonii din alte ţări şi continente, supunându-le de multe ori exploatării sălbatice, misionarii creştini şi persoanele consacrate nu numai că au dus locuitorilor din acele ţinuturi credinţa, ci i-au şi învăţat adesea despre stilul şi calitate vieţii.” Cardinalul a continuat: „cel care analizează în amănunţime contribuţia Bisericii la favorizarea unei înţelegeri paşnice între oameni, observă imediat că problema unei convieţuiri drepte nu poate să fie rezolvată numai cu intervenţii lumeşti. […] Asemenea Papei, şi noi trebuie să mergem dincolo de conceptul obişnuit de antropologie, pentru a ajunge la o viziune completă despre om: atunci conceptul de dreptate devine clar în întregime.”
„Răul vine din interior, din inima omului, după cum spune Domnul în Evanghelie. William Shakespeare şi Georges Bernanos vorbesc despre aceasta în operele lor. […] Iar Stalin, în Ucraina, şi Hitler, la Auschwitz, au demonstrat că nu au scrupule în a da frâu liber propriei lor răutăţi. […] Experienţa răului ne învaţă că ar fi naiv să ne încredem numai în dreptatea umană, care intervine asupra structurilor şi asupra comportamentelor din exterior. Inima oamenilor are nevoie să fie vindecată.” Preşedintele Cor Unum a amintit că „acest mesaj pentru Postul Mare, la fel ca în fiecare an, îi încurajează pe oamenii de bună voinţă. […] Dar cuvintele Papei sunt mai presus de toate o provocare la adresa voinţei noastre, de a ne încrede în Dumnezeu şi de a crede în El. […] Viaţa modernă de zi cu zi nu ne conduce la Dumnezeu. Absenţa Sa este ceea ce caracterizează experienţa cotidiană. Încă o dată descoperim că Evanghelia nu este în armonie cu consimţământul burghez şi, de aceea, trebuie să fie proclamată din nou şi din nou.” La final prelatul a spus: „În ultima parte a mesajului său, Papa identifică mântuirea în Cristos ca temelie a dreptăţii umane. În faţa dreptăţii crucii omul se poate răscula, deoarece ea scoate în evidenţă faptul că el nu este autonom, ci are nevoie de un Altul pentru a fi pe deplin el însuşi. Aceasta înseamnă, în cele din urmă, convertirea în Cristos, credinţa în Evanghelie.”
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
