Cristos conduce la adevărata umanitate
29.03.2010, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea a afirmat că mergând pe calea lui Isus vom ajunge la descoperirea umanităţii autentice. Afirmaţia a fost făcută ieri, în timpul predicii de la Liturghia din Duminica Floriilor, pe care a prezidat-o în Piaţa San Pietro. Ieri a fost celebrată şi a 25-a Zi Mondială a Tineretului, ţinută anul acesta la nivel local şi având ca temă: „Învăţătorule, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?” (Marcu 10,17).
Numeroşi tineri au luat parte la Liturghia papală, inclusiv 300 de delegaţi din diferite ţări, veniţi la Forumul Internaţional pentru Tineret. Pontiful a spus la predică: „În mod deosebit, aş vrea să repet tuturor tinerilor şi tinerelor, în această a XXV-a Zi Mondială a Tineretului, că a fi creştini este un drum, sau mai bine zis: un pelerinaj, un a merge împreună cu Isus Cristos. Un a merge în acea direcţie pe care el ne-a indicat-o şi ne-o indică.” A afirmat apoi că tema Duminicii Floriilor este „urmarea”, a merge pe calea lui Cristos, „care conduce la ţintă, la o umanitate pe deplin realizată şi autentică”. Cristos „ne conduce spre iubire – ne conduce spre Dumnezeu”.
Sfântul Părinte a continuat: „Este Dumnezeul în căutarea căruia se află toţi oamenii în adâncul fiinţei lor, despre care, într-un fel, toţi au şi luat cunoştinţă. Însă acest Dumnezeu şi-a dat un nume. Ni s-a făcut cunoscut nouă, a început o istorie cu oamenii; şi-a ales un om – pe Abraham – ca punct de plecare al acestei istorii. Dumnezeul infinit este, în acelaşi timp, Dumnezeul apropiat. El, care nu poate să fie închis în nici un edificiu, vrea totuşi să locuiască în mijlocul nostru, să fie în întregime cu noi. […] Urmarea lui Cristos cere ca prim pas trezirea nostalgiei după acel autentic a fi oameni şi, astfel, trezirea pentru Dumnezeu.”
„În acel `noi` al Bisericii intrăm în comuniune cu acel `Tu` al lui Isus Cristos şi, astfel, ajungem la calea spre Dumnezeu. În afară de asta, se cere ascultarea cuvântul lui Isus Cristos şi trăirea lui: în credinţă, speranţă şi iubire. Astfel suntem în drum spre Ierusalimul definitiv şi chiar de acum, într-un fel, suntem acolo, în comuniunea tuturor sfinţilor lui Dumnezeu. […] Să-l rugăm pe Domnul să aducă la noi cerul: gloria lui Dumnezeu şi pacea oamenilor. Să înţelegem acest salut în spiritul cererii din Tatăl nostru: „Facă-se voia ta, precum în cer aşa şi pe pământ!” Să ştim că cerul este cer, loc al gloriei şi al păcii, pentru că acolo domneşte totalmente voinţa lui Dumnezeu. Şi să ştim că pământul nu este cer până când în el nu se realizează voinţa lui Dumnezeu.”
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
