Înălţarea la cer nu e un abandon
16.05.2010, Vatican (Catholica) - La rugăciunea pascală „Bucură-te, Regină a Cerului”, recitată de Papa Benedict al XVI-lea ca de obicei duminica la amiază cu pelerinii, participarea de astăzi a fost extraordinară. Consiliul Naţional al Asociaţiilor de Laici din Italia a invitat la o manifestare de solidaritate cu Sfântul Părinte, răspunzând aproximativ 200.000 de persoane. Vă oferim în continuare textul alocuţiunii papale, în traducerea redacţiei române a Radio Vatican.
Iubiţi fraţi şi surori!
Astăzi în Italia şi în alte ţări se celebrează Înălţarea lui Isus la Cer, care s-a petrecut în cea de-a patruzecea zi după Paşti. În această duminică este şi Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale, pe tema: „Preotul şi pastoraţia în lumea digitală: noile mijloace de comunicare în slujba Cuvântului”. În Liturghie este povestit episodul ultimei despărţiri a Domnului Isus de ucenicii săi (cf. Lc. 24,50-51; Fapte 1,2.9); dar nu este vorba de un abandon deoarece El rămâne mereu cu ei într-o formă nouă. Sfântul Bernard din Clairvaux arată că Înălţarea la cer a lui Isus se face în trepte: „prima este slava învierii, a doua puterea de a judeca şi a treia de a şedea la dreapta Tatălui” (Sermo de Ascensione Domini, 60,2: Sancti Benardi Opera, t. VI, 1, 291,20-21). Acest eveniment este precedat de binecuvântarea ucenicilor pe care îi pregăteşte să primească darul Duhului Sfânt, pentru ca mântuirea să fie proclamată pretutindeni. Isus însuşi le zice: „Voi sunteţi martori ai acestor lucruri. Iată, eu vă trimit pe cel promis de Tatăl meu” (cf. Lc. 24,47-49).
Domnul atrage privirea Apostolilor, privirea noastră, spre cer pentru a le arăta cum să parcurgă calea binelui pe durata vieţii pământeşti. Totuşi, El rămâne în contextul istoriei umane, este aproape de fiecare dintre noi şi ne călăuzeşte drumul creştin: este tovarăş al celor persecutaţi din cauza credinţei, este în inima celor marginalizaţi, este prezent în cei cărora le este negat dreptul la viaţă. Îl putem asculta, vedea şi atinge pe Domnul Isus în Biserică, în special prin Cuvânt şi Sacramente. În această privinţă, îndemn adolescenţii şi tinerii, care în acest timp pascal primesc Sacramentul Mirului, să rămână fideli Cuvântului lui Dumnezeu şi doctrinei învăţate, precum şi să se apropie în mod asiduu de Spovadă şi de Sfânta Împărtăşanie, conştienţi că au fost aleşi şi orânduiţi să mărturisească Adevărul. Reînnoiesc apoi invitaţia mea specială fraţilor în preoţie, pentru ca „viaţa şi lucrarea lor să se distingă printr-o puternică mărturie evanghelică” (Scrisoarea pentru proclamarea Anului Sfintei Preoţii) şi să ştie să folosească cu înţelepciune mijloacele de comunicaţie pentru a face cunoscută viaţa Bisericii şi a ajuta oamenii de azi să descopere chipul lui Cristos (cf. Mesajul pentru a XLIV-a Zi Mondială a Comunicaţiilor Sociale, 24 ianuarie 2010).
Iubiţi fraţi şi surori, Domnul, deschizându-ne calea Cerului, ne face să pregustăm deja pe acest pământ viaţa divină. Un autor rus din secolul al XX-lea, în testamentul său spiritual scria: „Observaţi mai des stelele. Când aveţi o greutate în suflet, priviţi stelele sau albastrul cerului. Când vă simţiţi trişti, când vă vor insulta… întreţineţi-vă… cu cerul. Atunci sufletul vostru va găsi liniştea” (N.Valentini – L. Zak, Pavel A. Florenski. Non dimenticatemi. Le Lettere dal gulag del grande matematico, filosofo e sacerdote ruso, Milano 2000, pg. 418).
Mulţumesc Fecioarei Maria, pe care zilele trecute am putut să o venerez în Sanctuarul de la Fatima, pentru ocrotirea ei maternă în timpul intensului pelerinaj efectuat în Portugalia. Aceleia care veghează asupra martorilor iubitului ei Fiu îi adresăm cu încredere rugăciunea noastră.