70 de ani de la masacrul din Ip, judeţul Sălaj
17.09.2010, Oradea (Catholica) - Comemorarea martirilor neamului românesc, căzuţi în noaptea de 13-14 septembrie 1940 la Ip, a avut loc, ca în fiecare an, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, 14 septembrie 2010. Festivităţile s-au desfăşurat după următorul program: 12:15 – 12:20 – Primirea oficialităţilor de către primarul comunei Ip; 12:20 – 12:30 – Deplasarea la mormântul comun al martirilor; 12:30 – 13:50 – Desfăşurarea ceremonialului militar religios, depuneri de coroane; 13:50 – 15:30 – Întâlnirea persoanelor oficiale cu locuitorii comunei. Parastasul a fost oficiat anul acesta numai de către preoţii greco-catolici din protopopiatul Şimleu-Silvaniei, aflăm de pe BRU.ro. Acest lucru a fost posibil după ce s-a semnat în prealabil un protocol între Protopopiatul greco-catolic Şimleu-Silvaniei şi Protoieria ortodoxă Şimleu-Silvaniei, protocolul precizând: „Soborul preoţilor ortodocşi va celebra Sfânta Liturghie încheiată cu Parastas, iar Parastasul din cadrul Ceremonialului Oficial de Comemorare al Eroilor desfăşurat la Mormântul Eroilor va fi celebrat de către soborul preoţilor greco-catolici”.
În prezenţa prefectului de Sălaj, Alexandru Vegh, a numeroşi şefi de instituţii, oameni politici, a gărzii militare şi a numeroşi credincioşi, soborul preoţilor greco-catolici condus de către pr. Gheorghe Ţurcaş – Vicarul foraneu al Sălajului, pr. Nicolae Bodea – Protopop al Şimleului, şi pr. Arhimandrit Roman Tarcisiu, s-a rugat pentru odihna veşnică a celor 157 de suflete care aşteaptă învierea morţilor în groapa comună din cimitirul de lângă vechea biserică a satului. Masacrul din Ip se înscrie în seria masacrelor anti-româneşti desfăşurate pe teritoriul Transilvaniei de Nord în toamna anului 1940. În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940 trupe maghiare ce făceau parte din armata de ocupaţie cantonată în Şimleu-Silvaniei, împreună cu localnici maghiari şi cu membri ai organizaţiei „Straja naţiunii” au ucis 157 de localnici români.
După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, NV Transilvaniei a intrat sub ocupaţie maghiară. Teritoriul ocupat de hortişti în timpul celui de-al doilea război mondial a rămas în istorie sub numele de Transilvania de Nord şi cuprindea nord-vestul regiunii cu acelaşi nume, precum şi ţinuturile secuieşti. Un număr de 8 judeţe din totalul de 23, câte număra Transilvania în perioada interbelică, au fost înstrăinate în întregime, iar alte trei au fost despărţite în două. Astfel, judeţul Sălaj a fost şi el alipit Ungariei, iar la data de 8 septembrie 1940 Armata a II-a a intrat în oraşul Zalău. Imediat după ocuparea teritoriului transilvănean, a început seria masacrelor împotriva populaţiei civile româneşti. Cel mai afectat de teroarea hortistă a fost Sălajul, unde au fost masacraţi 477 de români.
Imagini
