Am venit ca un pelerin la mormântul Sf. Iacob
06.11.2010, Santiago de Compostela (Catholica) - În dimineaţa zilei de sâmbătă, 6 noiembrie 2010, Papa Benedict al XVI-lea şi-a început cea de-a nouăsprezecea călătorie apostolică a pontificatului său, în cadrul căreia va vizita două locuri de străveche tradiţie catolică din Spania: Santiago de Compostela, în mod tradiţional asociat cu practica pelerinajelor la mormântul Apostolului Iacob cel Mare, unde anul acesta este An Jubiliar; şi Barcelona, unde Papa va consacra încă nefinisata biserică Sagrada Familia, la 128 de ani după începerea lucrărilor de construcţie.
Santiago de Compostela, prima oprire din călătoria Papei, îşi datorează numele Sfântului Apostol Iacob (Santiago în spaniolă) şi expresiei în limba latină „campus stellae” (Compostela), referinţă la steaua care, potrivit tradiţiei, a indicat locul unde se aflau rămăşiţele pământeşti ale Apostolului care, după martiriul său în Ierusalim, a fost dus în mod miraculos în Spania. Pe locul descoperirii trupului sfântului, ce a avut loc în anul 823, regele Alfonso al II-lea a ordonat să fie construită o biserică, încredinţată călugărilor benedictini, dar distrusă în anul 997 de către trupele musulmane ale lui Almanzor. Reconstruită şi transformată de regele Bermudo al II-lea, a ajuns în cele din urmă al treilea între cele mai importante locuri de pelerinaj, după Ierusalim şi Roma. În 1985, oraşul Santiago de Compostela a fost declarat de UNESCO ca făcând parte din patrimoniul mondial.
Papa a plecat de pe aeroportul Fiumicino din Roma la ora 8.30 a.m., şi a aterizat în Santiago de Compostela la ora 11.30 a.m., fiind întâmpinat la sosire de alteţele regale Felipe de Borbon şi Letizia Ortiz Rocasolano, prinţ şi prinţesă de Asturias, şi de Arhiepiscopul Julian Barrio Barrio de Santiago de Compostela. La ceremonia de primire au participat autorităţile conducerii centrale, ale regiunii autonome Galicia, şi ale primăriei din Santiago, precum şi Cardinali spanioli, comitetul executiv a Conferinţei Episcopale Spaniole şi sute de credincioşi. După intonarea imnurilor naţionale şi un discurs al prinţului de Asturias, Papa a adresat celor prezenţi câteva cuvinte.
„Am venit ca pelerin în acest An Sfânt de la Compostela, şi aduc în inima mea aceeaşi iubire a lui Cristos care l-a condus pe Apostolul Paul să se îmbarce în călătoriile sale, cu dorinţa de a ajunge şi în Spania. Doresc să mă alătur marii mulţimi de bărbaţi şi femei care de-a lungul secolelor au venit la Compostela din toate colţurile acestei peninsule, din întreaga Europă şi chiar din întreaga lume, pentru a îngenunchea la picioarele Sf. Iacob şi a fi transformaţi de mărturia credinţei lui. Aceştia, plini de speranţă, cu fiecare pas au creat o cale a culturii, a rugăciunii, a milostivirii şi a convertirii, care s-a concretizat în biserici şi spitale, case de oaspeţi, poduri şi mănăstiri. În acest fel, Spania şi Europa au dezvoltat o înfăţişare spirituală marcată pentru totdeauna de Evanghelie”.
„Tocmai ca vestitor şi martor al Evangheliei”, a adăugat Sfântul Părinte, „merg şi la Barcelona, pentru a hrăni credinţa primitorilor şi dinamicilor ei oameni. O credinţă semănată deja în zorii creştinismului, credinţă care a înflorit şi a crescut în căldura nenumăratelor exemple de sfinţenie, dând naştere la nenumărate instituţii de binefacere, cultură şi educaţie. Credinţă care l-a inspirat pe talentatul arhitect Antoni Gaudi să realizeze în acel oraş, cu zelul şi cooperarea multor oameni, minunea care este biserica Sagrada Familia. Îmi va reveni cu bucurie să consacru această biserică, ce reflectă întreaga măreţie a spiritului uman în deschiderea lui către Dumnezeu”.
„Sunt foarte bucuros să mă aflu din nou în Spania, care a dat lumii o constelaţie de mari sfinţi, fondatori şi poeţi, asemenea lui Ignaţiu de Loyola, Tereza de Avila, Ioan al Crucii, Francisc Xavier, între mulţi alţii; în secolul XX, a făcut să se nască noi instituţii, grupuri şi comunităţi de viaţă creştină şi activitate apostolică şi, în ultimele decenii, s-a dezvoltat în armonie şi unitate, în libertate şi pace, privind spre viitor cu speranţă şi responsabilitate. Determinată de bogatul ei patrimoniu de valori umane şi spirituale, ea caută de asemenea să progreseze în mijlocul dificultăţilor şi să ofere solidaritatea ei comunităţii internaţionale. Aceste contribuţii şi iniţiative… împreună cu semnificaţia celor două frumoase locuri pe care le voi vizita cu această ocazie, mă fac să privesc de asemenea spre toţi oamenii din Spania şi din Europa”.
„Asemenea Servului lui Dumnezeu Ioan Paul al II-lea, care de la Compostela a îndemnat bătrânul continent să dea un nou impuls rădăcinilor lui creştine, şi eu doresc să încurajez Spania şi Europa să îşi construiască prezentul şi să îşi proiecteze viitorul pe baza adevărului autentic despre om, a libertăţii care respectă acest adevăr şi nu îl vatămă, şi a dreptăţii pentru toţi, începând de la cei mai săraci şi mai lipsiţi de apărare; o Spanie şi o Europă preocupate nu doar de dorinţele materiale ale oamenilor ci şi de nevoile lor morale şi sociale, spirituale şi religioase, deoarece toate acestea sunt cerinţe autentice ale umanităţii noastre comune şi doar în acest fel munca poate fi făcută în mod eficient, integral şi rodnic pentru binele omului”. După ceremonia de primire, Sfântul Părinte a avut o scurtă întâlnire privată cu prinţul şi prinţesa de Asturias, înainte de a merge cu papamobilul în oraşul Santiago de Compostela.
Tiago in spaniola este Iacob.
Legenda spune ca in jurul anului 813 un inger i-a aparut in vis ermitului Pelayo, caruia i-a dezvaluit unde se afla inmormantat apostolul Iacob cel Batran. Episcopul din Iria Flavia (azi, orasul Padron) a vrut sa verifice spusele ermitului si s-a dus catre locul indicat de acesta. In locul care avea sa fie cunoscut ulterior sub denumirea de “campus stellarum” oamenii bisericii au descoperit mormantul Sfantului Iacob.
Credinta generala este ca denumirea de “campus stellarum” (campul stelelelor) sta la baza formarii numelui de “Compostela”, insa unii lingvisti sunt de parere ca este mai degraba o declinare galica a cuvintelor “compostum” si “compositum”, cu terminatia diminutiva “–ellum”. In acest caz, “compostellum” inseamna “mic aranjament” sau “pregatiri funerare”, ceea ce poate fi si o referire la un mormant.
Se pare ca, initial, pe locul care avea sa devina ulterior un oras, se afla un loc al cultului druidic. Romanii au ridicat aici un mausoleu si se pare ca a existat si un oras denumit Asseconia. Asezarea a devenit centrul interior al unor numeroase mici porturi galice, cum ar fi Padron. O traditie bazata pe sacralitate exista deja aici, intrucat se credea ca Padron poseda pietre sacre. Orasul a fost crestinat undeva intre primul si al treilea secol, dupa care a fost uitat, in contextul persecutiilor romanilor asupra crestinilor. A reaparut, miraculos, in atentia oamenilor dupa 813, cand a fost descoperit mormantul apostolului Iacob. Mica aglomeratie de case si oameni devine un oras in toata regula la inceputul secolului XI.
Dupa descoperirea mormantului, Spania nu a mai stat pe ganduri si l-a numit pe Sfantul Iacob patronul religios al Spaniei, protectorul tarii in fata invadatorilor musulmani. Dupa ce familia regala a Spaniei s-a unit prin mariaj cu cea de Bourgogne (protectoarea moastelor de la Cluny), pelerinajul catre Compostela devine universal.