LC: Căinţă şi reînnoire în misiunea de cateheză
30.11.2010, Denver (Catholica) - Nevoia de „Căinţă şi reînnoire în misiunea de cateheză” este subliniată de către Arhiepiscopul Charles Chaput de Denver, în articolul din numărul pe noiembrie 2010 al revistei Lumea Catholica, pornind de la constatarea că tinerii de astăzi „şi-au pierdut vocabularul moral”, crescând într-o cultură „formată de ateismul practic şi de relativismul moral… într-un ambient care îi învaţă, în multe feluri, că Dumnezeu nu este relevant, că binele şi răul, adevărul şi minciuna, ceea ce este corect şi ceea ce este greşit nu există la modul absolut. Iată cultura în care trăim şi ‘cateheza’ pe care o desfăşoară ea… Nu este uşor să distrugi simţul moral şi să smulgi societăţii sentimentul religios. Ca să faci aceasta ai nevoie de două elemente cheie: în primul rând este nevoie de efortul agresiv, organizat şi unit al indivizilor şi grupurilor implicate în subminarea credinţei şi valorilor creştine; în al doilea rând, este necesară indiferenţa unor persoane ca mine şi ca tine, credincioşi creştini”.
Vorbind despre partea de responsabilitate pentru această situaţie pe care o au creştinii, Arhiepiscopul arată că „ceea ce se întâmplă astăzi în Biserică nu este însă deloc o poveste nouă. O regăsim în întreg Vechiul Testament. Uitaţi-vă ce puţin timp le-a luat evreilor ca să înceapă din nou să adore viţelul de aur! Şi ori de câte ori poporul lui Dumnezeu devenea prosper sau trăia prea confortabil, deîndată uita de unde venea. Îl uitau pe Dumnezeul lor, fiindcă pur şi simplu nu mai credeau că este necesar să transmită învăţătura despre El. Şi deoarece nu mai catehizau, nici nu se mai puteau apăra faţă de idolatria culturilor înconjurătoare, astfel încât în cele din urmă începeau să se închine aceloraşi zei străini ca păgânii în mijlocul cărora trăiau”.
„Astăzi avem de luptat cu aceleaşi lucruri. În loc să schimbăm cultura din jurul nostru, noi, creştinii, ne-am lăsat schimbaţi de cultură. Ne-am vândut prea ieftin. Am tânjit să fim asimilaţi şi să ne integrăm cât mai bine. Şi în cursul acestui proces ne-am pierdut personalitatea şi am fost noi absorbiţi de cultura pe care am fost trimişi să o sfinţim! Dacă poporul nostru nu îşi mai cunoaşte credinţa, îndatoririle de discipol sau chemarea la misiune – atunci noi, conducătorii, clerul, părinţii educatorii nu trebuie să blamăm pe nimeni altcineva decât pe noi înşine. Trebuie să recunoaştem şi să nu uităm aceasta. Pentru prea mulţi dintre noi, creştinismul nu înseamnă legătura filială cu Dumnezeu cel viu, ci o obişnuinţă moştenită. Am devenit ‘călduţi’ în credinţă şi neştiutori în ale lumii. Ne-am pierdut zelul evanghelic. Şi am eşuat în transmiterea credinţei noastre generaţiei următoare”.
Aşadar, Arhiepiscopul Chaput ne invită „să ne recunoaştem greşelile şi să ne întoarcem pe calea căinţei, a schimbării şi a propriei mărturii lipsite de egoism, în faţa tuturor. Punctul central în reînnoirea catehezei catolice are prea puţin de-a face cu tehnicile, teoriile, programele sau resursele. Esenţial este dacă noi înşine credem cu adevărat. Cateheza nu este o profesie. Este o dimensiune a calităţii de discipol. Dacă suntem într-adevăr creştini, atunci fiecare dintre noi este chemat să educe şi să fie misionar… Haideţi să predicăm şi să transmitem mai departe, cu pasiune, credinţa noastră catolică. Şi să îi cerem lui Dumnezeu să ne facă suficient de curajoşi şi destul de smeriţi ca să ne putem urma noi înşine credinţa în absolutul învăţăturilor sale”.
