Invocarea darului comuniunii depline
20.01.2011, Vatican (Catholica) - În cadrul audienţei generale desfăşurate în dimineaţa zilei de miercuri, 19 ianuarie 2011, în Aula Paul al VI-lea, Papa Benedict al XVI-lea a dedicat cateheza sa Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor – 18-25 ianuarie -, în timpul căreia „toţi cei care cred în Cristos sunt invitaţi să se reunească în rugăciune, pentru a da mărturie despre legăturile profunde care îi unesc şi pentru a invoca darul comuniunii depline”. Sfântul Părinte a remarcat „faptul providenţial că rugăciunea este în centrul drumului spre unitate. Aceasta ne aminteşte încă o dată că unitatea nu poate fi rodul doar al eforturilor umane, este mai presus de toate un dar de la Dumnezeu… Nu noi ‘construim’ unitatea, Dumnezeu o ‘construieşte’, vine de la El, din misterul Treimii”.
Papa Benedict al XVI-lea a amintit că tema aleasă pentru Săptămâna din acest an „face referinţă la experienţa primei comunităţi creştine din Ierusalim, aşa cum este descrisă de Faptele Apostolilor: ‘Ei erau stăruitori în învăţătura apostolilor şi în comuniunea fraternă, la frângerea pâinii şi la rugăciune'”. Acest citat identifică „patru caracteristici care definesc prima comunitate creştină din Ierusalim… Aceste patru elemente sunt încă astăzi pilaştrii vieţii oricărei comunităţi creştine şi constituie şi unicul fundament solid pe care trebuie înaintat în căutarea unităţii vizibile a Bisericii”. Comentând prima dintre aceste caracteristici, Papa a arătat că „şi astăzi, comunitatea credincioşilor recunoaşte în referinţa la învăţătura Apostolilor norma propriei credinţe: orice efort pentru construirea unităţii între toţi creştinii trece de aceea prin aprofundarea fidelităţii faţă de depositum fidei transmis nouă de Apostoli”.
Sfântul Părinte s-a referit apoi la al doilea element, „comuniunea fraternă… expresia cea mai tangibilă, mai ales pentru lumea externă, a unităţii dintre discipolii Domnului… Istoria mişcării ecumenice este marcată de dificultăţi şi incertitudini, dar este şi o istorie de fraternitate, de cooperare şi de împărtăşire umană şi spirituală, care a schimbat în măsură semnificativă relaţiile dintre cei care cred în Domnul Isus: cu toţii suntem angajaţi să continuăm pe acest drum”. Despre a treia caracteristică, „frângerea pâinii”, Sfântul Părinte a arătat că „comuniunea cu jertfa lui Cristos este culmea unirii noastre cu Dumnezeu şi de aceea reprezintă şi plinătatea unităţii discipolilor lui Cristos, comuniunea deplină”. În acest context, „imposibilitatea de a sta la aceeaşi masă euharistică… conferă şi o dimensiune penitenţială rugăciunii noastre. Trebuie să devină motiv al unei angajări şi mai generoase din partea tuturor pentru ca, fiind înlăturate piedicile din calea comuniunii depline, să vină ziua aceea în care va fi posibil să ne unim în jurul mesei Domnului, să frângem împreună pâinea euharistică şi să bem din acelaşi potir”.
„În sfârşit”, a adăugat el, „rugăciunea este a patra caracteristică a Bisericii primare din Ierusalim… Rugăciunea creştină, participare la rugăciunea lui Isus, este prin excelenţă experienţă filială… Aşadar, să ne deschidem la fraternitatea care derivă din faptul că suntem fii ai unicului Tată ceresc, şi să fim dispuşi la iertare şi la reconciliere”. „Asemenea primei comunităţi creştine din Ierusalim, pornind de la ceea ce împărtăşim deja, trebuie să oferim o mărturie puternică… despre unicul Dumnezeu care s-a revelat şi ne vorbeşte în Cristos, pentru a fi purtători ai unui mesaj care să orienteze şi să lumineze drumul omului din timpul nostru, adesea lipsit de puncte de referinţă clare şi valabile. Aşadar, este important a creşte în fiecare zi în iubirea reciprocă, angajându-ne să depăşim acele bariere care încă există între creştini; a simţi că există o adevărată unitate interioară între toţi cei care îl urmează pe Domnul; a colabora cât mai mult posibil, lucrând împreună asupra problemelor încă deschise; şi mai ales a fi conştienţi că în acest itinerar Domnul trebuie să ne asiste, trebuie să ne ajute încă mult, pentru că fără El, singuri, fără acel ‘a rămâne în El’ nu putem face nimic”.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
