Cardinalul Husar s-a retras din motive de sănătate

15.02.2011, Kiev (Catholica) - Alegerea unui nou Arhiepiscop Major pentru o Biserică cu 6,5 milioane de credincioşi ar putea juca un rol esenţial în înlesnirea unei întâlniri între Papa Benedict al XVI-lea şi Patriarhul Kiril de Moscova. Sfântul Părinte a acceptat demisia Cardinalului Lubomir Husar de Kiev-Halic, capul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, la 10 februarie, cu două săptămâni înainte de a-şi aniversa 78 de ani. Teoretic Cardinalul, ca Arhiepiscop Major al unei Biserici Catolice Răsăritene, ar fi putut rămâne în funcţie pe viaţă, dar fiind aproape orb a cerut să i se permită retragerea.

Patruzeci şi cinci de Episcopi greco-catolici din Ucraina şi din alte ţări din Europa, America de Sud şi de Nord şi Australia, urmează să se întâlnească în termen de două luni pentru a-i alege succesorul; Papa Benedict va trebui să îşi dea asentimentul privind alegerea, înainte de instalarea noului Arhiepiscop Major. Biserica Greco-Catolică Ucraineană este cea mai mare Biserică Răsăriteană în comuniune deplină cu Roma, şi astfel un element esenţial în relaţiile ecumenice. Când Ucraina era parte a Uniunii Sovietice, Biserica Greco-Catolică a fost declarată ilegală, iar membrii forţaţi să intre în Biserica Ortodoxă. În cei 45 de ani de comunism, lupta pentru independenţa Ucrainei şi pentru libertatea religioasă au mers adesea mână în mână, iar evoluţia democratică după 1991 a mers în paralel cu renaşterea Bisericii.

Revenirea la libertate a făcut ca mulţi credincioşi trecuţi la ortodocşi să redevină greco-catolici. Proprietăţile confiscate de comunişti şi date ortodocşilor au fost cerute înapoi de Biserica Greco-Catolică, ceea ce a dus la tensiuni, uneori chiar sub forme violente, între greco-catolici şi ortodocşi. Din 1991, Ortodoxia rusă, până atunci activă în căutarea unităţii ecumenice, a afirmat în repetate rânduri că o întâlnire cu Papa nu este posibilă până când tensiunile din Ucraina nu sunt rezolvate. CNS citează un oficial al Vaticanului care ar fi declarat că actualmente relaţiile catolico-ortodoxe „sunt calme, dar din când în când tensiunile revin”. Există pe de altă parte tensiunile din sânul Ortodoxiei, sfâşiată în trei direcţii, cu preşedintele Viktor Yanukovych trăgând înspre Moscova. Dar în ultimii ani „nu au fost paşi importanţi nici înainte, nici înapoi”, consideră oficialul Vaticanului, rămas fără nume.

Unii îl creditează pe Cardinalul Husar ca având meritul neescaladării tensiunilor catolico-ortodoxe, precum şi al apărării demnităţii şi drepturilor Bisericilor Catolice Răsăritene într-o majoritate romano-catolică. Pr. Borys Gudziak, rector al Universităţii Catolice Ucrainene din Lviv, a spus că politica promovată de Yanukovych a aruncat Ucraina într-o criză politică, şi că „mulţi oameni sunt surprinşi că tocmai într-un astfel de context Cardinalul Husar, „cea mai respectată autoritate morală din ţară”, demisionează. „Se pare că guvernul merge în direcţia unui Stat-Biserică, după modelul Rusiei”, a spus pr. Gudziak. Biserica Greco-Catolică Ucraineană are nevoie de un succesor care să îi menţină uniţi pe ucraineni, consideră rectorul, şi care să promoveze unitatea creştină, „o temă căreia Cardinalul Husar s-a dedicat profund”. „Mulţumită lucrării sale, există o bună armonie în Sinod şi între ordinele religioase, iar numărul preoţilor este cel avut înainte de cel de-al doilea război mondial: 2.500 de preoţi doar în Ucraina”, a mai spus el.