Preoţi români şi bulgari împreună la exerciţii spirituale
08.03.2011, Bucureşti (Catholica) - Mănăstirea Fraţilor Carmelitani Desculţi din Ciofliceni, Snagov, este în aceste zile gazda unor exerciţii spirituale pentru preoţi ţinute de părintele iezuit Marko Rupnik, cunoscut teolog şi artist. Exerciţiile au început în după-amiaza zilei de 7 martie şi se vor termina în cursul zilei de vineri, 11 martie 2011, informează ARCB.ro. Participarea la aceste zile de reculegere spirituală este una mai specială întrucât sunt prezenţi preoţi din România şi din Bulgaria. Din Bulgaria, Dieceza romano-catolică de Nicopole şi Eparhia greco-catolică din Bulgaria, sunt prezenţi 15 preoţi, însoţiţi de PS Proykov Christo, Episcop greco-catolic al Eparhiei din Bulgaria. Dintre aceşti preoţi, şapte aparţin Congregaţiei „Patimilor lui Isus Cristos” (pasionişti), trei din Societatea „Sf. Francisc de Sales” (salezieni), doi ai Congregaţiei Preoţilor Misionari (redemptorişti) şi trei preoţi diecezani.
Din România participă la aceste exerciţii preoţi din două Dieceze: Arhidieceza romano-catolică de Bucureşti şi Dieceza romano-catolică de Iaşi. Din Arhidieceză sunt trei preoţi-călugări, unul de la Congregaţia „Don Orione”, unul de la Congregaţia „Părinţilor Somaschi” şi unul de la Ordinul Părinţilor Carmelitani Desculţi, şi 13 preoţi diecezani din parohiile Arhidiecezei. Din Dieceza de Iaşi au venit trei preoţi de la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sf. Iosif” şi un preot-călugăr şi un diacon de la Congregaţia „Don Orione”. Preoţii din Arhidieceză sunt însoţiţi de Păstorul lor, IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit romano-catolic de Bucureşti. Părintele Rupnik a început exerciţiile spirituale aducând aminte preoţilor ce sunt şi ce nu sunt exerciţiile spirituale. „Exerciţiile spirituale nu sunt un timp pentru aprofundare teologică, morală, spirituală sau pastorală. Exerciţiile spirituale sunt un itinerar de rugăciune, un drum de rugăciune.” Iar pentru ca această rugăciune să fie într-adevăr un dialog cu Dumnezeu, un drum spre Dumnezeu, a explicat părintele, „când vorbim despre rugăciune vorbim despre Duhul Sfânt”. „Fără Duhul Sfânt, Dumnezeu devine teologie, Cristos devine cristologie, Biserica o simplă instituţie umană”. În consecinţă, părintele predicator a dorit preoţilor ca zilele petrecute în exerciţii spirituale să devină „zile de bucurie, zile în care să învăţăm să stăm mereu cu fereastra deschisă spre şi pentru Dumnezeu”.