Curtea neamurilor: Iluminism, religii şi raţiunea comună
18.03.2011, Roma (Catholica) - Trei colocvii despre „iluminism, religii şi raţiunea comună” vor marca în zilele de 24 şi 25 martie 2011 lansarea oficială la Paris a „Curţii neamurilor”, noua „iniţiativă de schimb, dialog şi acţiuni comune între cei care cred şi cei care nu cred”, promovată la indicaţia Papei şi încredinţată Consiliului Pontifical pentru Cultură. De fapt, la 21 decembrie 2009, Papa Benedict al XVI-lea a exprimat dorinţa ca Biserica să deschidă un fel de „Curte a neamurilor”, un loc, a explicat el, „în care oamenii să poată într-un fel să se agaţe de Dumnezeu, fără a-l cunoaşte şi înainte de a fi găsit accesul la misterul său”.
Iniţiativa, care îşi ia numele de la spaţiul vast de pe lângă templul din Ierusalim dedicat odinioară discuţiei dintre evrei şi non-evrei, „este ca o completare la dialogul interreligios” – explică o notă a dicasterului vatican – „şi constituie o angajare a Bisericii pe perioadă lungă care va interesa multe persoane din lume, care cred şi care nu cred”. Obiectivul este „de a contribui să se facă în aşa fel încât marile întrebări ale existenţei umane, mai ales cele cu caracter spiritual, să fie într-adevăr luate în considerare în societăţile noastre şi să fie dezbătute într-o reflecţie raţională comună”. „Societăţile noastre, mai ales în Occident sunt străbătute de două fenomene în aparenţă contradictorii”: pe de o parte „niciodată schimburile şi dialogul nu au fost aşa de valorizate” încât să constituie „caracteristicile cele mai preţioase ale societăţii moderne”; pe de altă parte „niciodată întrebările esenţiale, cele pe care toţi oamenii le împărtăşesc cu privire la sensul vieţii, la valorile care sunt la baza comportamentelor noastre, la problema despre Dumnezeu – despre absenţa Lui pentru unii, despre prezenţa Lui pentru alţii – nu au fost aşa de puţin împărtăşite şi dezbătute printre cei care cred şi cei care nu cred”. Alegerea pentru demararea proiectului a căzut asupra Parisului, „loc simbol al iluminismului”, însă lansarea iniţiativei a avut un fel de avanpremieră la 12 februarie la Universitatea din Bologna, Alma mater a tuturor ateneelor din Europa. Cu acea ocazie, preşedintele Consiliului Pontifical al Culturii, Cardinalul Gianfranco Ravasi, a afirmat: „În cadrul Curţii neamurilor, deocamdată, subliniez deocamdată, ne-am gândit să excludem pe unii: în mod substanţial pe cei prea puţin atei. Totuşi ar trebui să intrăm şi aici, în ceea ce este orizontul superficialităţii, imoralităţii, indiferenţei, al caracterului evident, al locului comun, al stereotipului, al secularismului banal şi devoţional incolor şi insipid”.
Cele trei colocvii din Paris, promovate de dicasterul vatican şi de Institut Catholique, se vor desfăşura în prezenţa Cardinalului Gianfranco Ravasi în trei locuri simbol ale spaţiului laic şi vor avea participarea unor semnificativi exponenţi ai culturii. Se începe în după amiaza zilei de 24 martie la UNESCO, fiind prezentă directoarea generală Irina Bokova, „pentru că acest dialog este în mod fundamental o problemă culturală şi este internaţională”. La întâlnire vor interveni printre alţii Giuliano Amato, fost preşedinte al Consiliului italian; Jean Vanier, fondator al L’Arche; părintele Laurent Mazas, director executiv al „Curţii neamurilor”, şi François Bousquet, vice-rector al Institutului Catolic. În dimineaţa zilei de 25 martie va găzdui colocviul Universitatea Sorbonne, „pentru că acest dialog trebuie să fie favorizat” de „aporturile dezbaterii universitare şi ale ştiinţelor”. Printre vorbitori Patrick Gerard, rector al Academiei şi cancelar al universităţilor din Paris, filozoful Jean-Luc Marion de la Academia Franceză, şi psihanalista Julia Kristeva. În după amiaza aceleiaşi zile întâlnire la Institutul Francez, „pentru că sunt interesate toate domeniile ştiinţei şi disciplinele reprezentate în cele cinci Academii care constituie Institutul”. Sesiunea se va desfăşura pe trei teme: economie, etică şi finanţe; drept şi multiplicitatea referinţelor culturale; artă, cult şi cultură. Vor interveni printre alţii cancelarul de la Institut, Gabriel de Broglie, şi Remi Brague, membru al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice. Seara se va ţine la Colegiul Bernardins, o masă rotundă conclusivă la care vor participa exponenţi din lumea politicii, culturii, mass-media şi întreprinderii.
În aceeaşi seară pe esplanada Catedralei Notre-Dame se va desfăşura şi un moment de sărbătoare dedicat în mod deosebit tinerilor, cu muzică, film, coregrafii, jocuri de lumini. Participanţii vor fi primiţi de Cardinalul Andre Vingt-Trois, Arhiepiscop de Paris. Prin intermediul unui ecran mare situat pe esplanadă Papa va ţine un discurs în videoconferinţă despre sensul şi obiectivele iniţiativei şi va lansa mesajul său către tinerii prezenţi în „curtea” de la Notre-Dame. Catedrala va rămâne în mod excepţional deschisă pentru cei care vor vrea să se roage împreună cu comunitatea din Taize. După Paris, alte oraşe vor primi manifestări ale „Curţii neamurilor”. Între acestea Firenze, Tirana, Stockholm, Praga, Berlin, Quebec, Moscova, Chicago şi Washington. (Material al agenţiei SIR tradus de pr. Mihai Pătraşcu pentru Ercis.ro.)
