Cultele din România condamnă proiectul ilegal Cathedral Plaza (comunicat)

21.04.2011, Bucureşti (Catholica) - Reprezentanţii comunităţilor religioase din România susţin Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti în demersurile ei de a dezasambla clădirea Cathedral Plaza, declarată ilegală prin deciziile tribunalelor din Dolj, Argeş, Dâmboviţa, Suceava şi prin hotărârea Curţii Constituţionale.

„Am sperat ca măcar în Săptămâna Patimilor firma Millennium să nu mai profereze neadevăruri la adresa ARCB. Reamintesc tuturor că Arhiepiscopia nu a fost de acord niciodată cu acest proiect ilegal” a spus IPS Ioan Robu. Suntem o ţară de credincioşi, nu de atei, iar statul are obligaţia de a respecta cultele şi pe credincioşii lor şi de a proteja în faţa oricărei agresiuni fizice şi morale locurile sfinte, de cult şi de rugăciune în care enoriaşii îşi pot găsi pacea şi liniştea sufletească.

Sărbători fericite! În continuare se află declaraţia reprezentanţilor cultelor din România. (Biroul de presă, pr. Ieronim Iacob, tel. 0733785554, email prieronim@tiscali.it)

Declaraţie de sprijin pentru Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti
Bucureşti, 14.04.2011

Reprezentanţii comunităţilor religioase, reuniţi în credinţă pentru constituirea consiliului tuturor cultelor din România, sprijină cu toate puterile Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti, care de 10 ani luptă împotriva edificării imobilului care afectează viaţa religioasă, siguranţa şi integritatea lăcaşului de cult – Catedrala Sf. Iosif şi a Palatului Mitropolitan şi cer cu insistenţă punerea în practică a hotărârii irevocabile nr. 1989 din 3 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Suceava.

Cultele din România au trecut şi trec încă prin încercări mari privind propriile Iăcaşe de cult. Prin înţelepciunea judecătorilor a fost evitată afectarea vieţii spirituale a parohiei ortodoxe Mavrogheni de un hotel. Lăcomia investitorilor care nu dovedesc respectul faţă de culte şi Iăcaşele lor a fost resimţită prin afectarea Bisericii Adormirea Maicii Domnului de Ia Constanta de ridicarea Tomis Mall-ului, prin „efortul” aceluiaşi grup de dezvoltatori care afectează Catedrala Sf. Iosif.

Geamia Hunchiar din Constanţa, monument istoric construit în anul 1862, unul din cele mai reprezentative lăcaşe de cult ale comunităţii musulmane din ţara noastră, se află într-o situaţie asemănătoare celeia de la Catedrala Sf. Iosif. După ani de procese autorizaţia de construcţie a clădirii care o pune în pericol este anulată, dar nu se întreprinde nimic concret. Biserica Armenească din Capitală cu greu a scăpat de dărâmare în timpul construirii altui turn, iar în anul 2009 numai mâna cerească a făcut să nu fie arsă din temelii de incendiul care a îngrozit pe timp de noapte Bucureştiul.

De curând s-a anunţat un nou proiect care ar lăsa fără niciun spaţiu Capela Elisabeta Doamna din Bucureşti. La Iaşi, imediata apropiere a bisericii Zlataust riscă să fie invadată de un alt bloc ridicat pe locul unde s-a aflat casa în care s-a născut şi a trăit Ionel Teodoreanu şi exemplele ar putea continua. Toate aceste construcţii gigant pun în umbră casele Domnului, iar dorinţa nemărginită de înavuţire nu mai cunoaşte nici un fel de limită şi respect.

Remarcăm cu mâhnire că şi după ce instanţele s-au pronunţat irevocabil în sensul anulării autorizaţiei care a permis construirea până aproape de finalizare a unui turn de 19 etaje lângă Catedrala Sf. Iosif, beneficiarul acestuia, încearcă prin tot felul de modalităţi să găsească cale de a-şi păstra clădirea, sperând să găsească înţelegere sau compasiune pentru fapta sa ilegală.

De aceea, prin mesajul nostru încercăm să atragem atenţia asupra necesităţii de a curma epopeea acestui caz, astfel încât atât clerul cât şi credincioşii romano-catolici să se poată dedica în linişte activităţilor de cult. Având în vedere calitatea Statului Român de Stat Membru al Uniunii Europene, suntem ţinuţi la respectarea legilor proprii şi ale Comunităţii Europene şi Ia protejarea unui monument istoric de valoare europeană.

Concluzia acestor gânduri este una singură: trebuie respectată legea, trebuie păstrată frumuseţea credinţei şi a lăcaşelor de cult, trebuie respectată libertatea tuturor credincioşilor în a se bucura de credinţa lor fără apăsarea şi pericolul generat de clădiri gigant care strivesc, inclusiv la propriu, bisericile noastre. Suntem o ţară de credincioşi nu de atei, iar statul are obligaţia de a proteja şi respecta cultele şi credincioşii săi, prin toate autorităţile sale, de orice agresiune fizică şi morală a locurilor de rugăciune în care aceştia îşi pot găsi pacea şi liniştea sufletească. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Urmează semnăturile din partea Bisericii Ortodoxe Române, Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, Bisericii Romano-Catolice, Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Arhiepiscopiei Bisericii Armene, Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România, Bisericii Reformate din România, Bisericii Evanghelice C.A. din România, Bisericii Evanghelice Luterane din România, Bisericii Unitariene din Transilvania, Cultului Creştin Baptist – Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, Bisericii Creştine după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România, Cultului Creştin Penticostal Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, Uniunii de Conferinţe a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic, Cultului Musulman din România.