Cristos trebuie primit în orice domeniu al vieţii

08.05.2011, Veneţia (Catholica) - Creştinii trebuie să ducă valorile credinţei lor în orice sferă, inclusiv în politică, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea într-un discurs susţinut sâmbătă, 7 mai 2011, după-amiază, înaintea reprezentanţilor eclesiastici reuniţi în Bazilica din Aquileia, în cadrul vizitei sale pastorale în nord-estul Italiei. Vorbind despre „cum să îl proclamăm pe Isus Cristos, cum să comunicăm Evanghelia şi cum să educăm astăzi persoanele la credinţă”, Pontiful a arătat că „misiunea care are prioritate”, pe care Dumnezeu o încredinţează astăzi Bisericii din nord-estul Italiei, „este aceea de a da mărturie despre iubirea lui Dumnezeu pentru om”.

Sfântul Părinte a spus că această mărturie trebuie să se manifeste în „fapte de iubire şi alegeri de viaţă făcute în favoarea unor persoane concrete, începând cu cei mai slabi, cei mai fragili, lipsiţi de apărare, aflaţi în nevoi, cum sunt săracii, bătrânii, bolnavii, persoanele cu dizabilităţi”. În contextul unei „adesea exasperate căutări a bunăstării economice” şi al unei „grave crize economice şi financiare”, a adăugat el, credincioşii sunt chemaţi la „sensul creştin al vieţii, prin proclamarea explicită a Evangheliei, dusă cu mândrie şi cu profundă bucurie în diferitele domenii ale existenţei zilnice”. „Nu renunţaţi la nimic din Evanghelia în care credeţi”, a spus el, „comunicând prin modul în care trăiţi acel umanism care îşi are rădăcinile în creştinism, gata să construiţi împreună cu toţi oamenii de bunăvoinţă o ‘cetate’ mai umană, mai dreaptă şi mai solidară”.

Din acest punct de vedere, Papa a recomandat Bisericilor locale „angajamentul de a crea o nouă generaţie de oameni capabili să îşi asume direct responsabilitatea în diferite sfere sociale, în special în sfera politică”, care „acum mai mult ca oricând are nevoie să vadă oameni, mai ales tineri, capabili să construiască o ‘viaţă bună’ pentru toţi şi în slujba tuturor”. „Creştinii nu se pot eschiva de la această sarcină. Ei sunt pelegrini care se îndreaptă spre cer dar care trăiesc deja aici jos în aşteptarea veşniciei”, a declarat el. Adresându-se reprezentanţilor celor 15 Dieceze din Triveneto care se pregătesc pentru a doua Conferinţă eclesială din Aquileia, în 2012, Papa a subliniat că întâlnirea va permite comunităţilor creştine „să împărtăşească mai presus de toate experienţa originală a creştinismului, acea întâlnire personală cu Cristos, care dezvăluie pe deplin fiecărui om semnificaţia şi direcţia drumului lor în viaţă şi în istorie”.

Reunirea în Aquileia, de unde „au răsărit Bisericile din nord-estul Italiei, dar şi cele din Slovenia şi Austria şi unele Biserici din Croaţia, Bavaria şi chiar Ungaria”, este „o reîntoarcere semnificativă la ‘rădăcini’ pentru a vă redescoperi ca ‘pietre’ vii ale edificiului spiritual care îşi are temelia în Cristos”. Nord-estul Italiei, a adăugat Pontiful, este „martor şi moştenitor al unei bogate istorii de credinţă. Experienţa creştină a plămădit un popor binevoitor, harnic, perseverent şi solidar… profund marcat de Evanghelia lui Cristos chiar şi în pluralitatea identităţilor lor culturale… Păstraţi, întăriţi, trăiţi această preţioasă moştenire!” Pontiful a subliniat de asemenea importanţa credinţei ca fundament pentru toate şi în discursul pe care l-a rostit la sosirea sa în Aquileia. „Doar în Cristos omenirea poate primi speranţa pentru viitor; doar de la El omenirea poate să îşi ia sensul şi puterea de a promova iertarea, dreptatea, pacea”.

„Păstraţi mereu vii, cu curaj, credinţa şi faptele originilor voastre!” a exclamat el. „Fiţi în Bisericile voastre şi în inima societăţii ‘quasi beatorum chorus’, aşa cum a spus Sf. Ieronim clerului din Aquileia, prin unitatea credinţei, studierea Cuvântului, iubire fraternă, armonie bucuroasă şi multiformă a mărturiei eclesiale”. În acelaşi timp a invitat credincioşii să devină „iar şi iar discipoli ai Evangheliei, să o traducă în fervoare spirituală, claritate a credinţei, iubire sinceră, sensibilitate şi disponibilitate faţă de săraci”. Concluzionând, Sfântul Părinte i-a îndemnat să fie plini de zel la „altar, unde Cristos însuşi este hrana, Pâinea vieţii, tărie în persecuţii, îmbărbătare în orice descurajare şi slăbiciune”.