Papa încheie luna mariană cu o reflecţie asupra credinţei şi curajului
02.06.2011, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea a încheiat luna mariană cu o procesiune şi rugăciunea Rozariului în Grădinile Vaticanului în sărbătoarea Vizitei Fecioarei Maria la Elisabeta – 31 mai. Pontiful a vorbit despre încrederea fără teamă a Mariei în Dumnezeu, pentru care „nimic nu este imposibil”. „Cea pe care o primeşte Elisabeta în casa sa este Fecioara care ‘a crezut’ anunţului Îngerului şi a răspuns cu credinţă, acceptând cu curaj proiectul lui Dumnezeu pentru viaţa ei şi primind astfel în sine Cuvântul veşnic al celui Preaînalt”, a spus el.
Procesiunea a început de la biserica Sf. Ştefan al abissinienilor, şi s-a încheiat la grota dedicată Fecioarei de la Lourdes, conform obiceiului anual în cinstea Fecioarei Maria în luna dedicată ei. Papa s-a adresat mulţimii prezentă la grotă înainte de a da binecuvântarea sa şi a vorbit despre „curajul credinţei” Mariei. „Cu adevărat Maria a crezut că ‘nimic nu este cu neputinţă la Dumnezeu’, şi întărită de această încredere, s-a lăsat condusă de Spiritul Sfânt în ascultarea zilnică faţă de planurile Sale. Cum să nu dorim, pentru viaţa noastră, aceeaşi abandonare încrezătoare? Cum am putea să ne opunem la acea fericire care se naşte dintr-o familiaritate atât de intimă şi de profundă cu Isus? De aceea, adresându-ne astăzi celei ‘pline de har’, îi cerem să ne obţină şi nouă, de la Providenţa divină, să putem să pronunţăm în fiecare zi al nostru ‘da’ planurilor lui Dumnezeu cu aceeaşi credinţă umilă şi sinceră cu care ea l-a pronunţat pe al ei. Ea care, primind în sine Cuvântul lui Dumnezeu, s-a abandonat pe sine Lui fără rezerve, să ne conducă la un răspuns tot mai generos şi necondiţionat la proiectele Sale, chiar şi atunci când în ele suntem chemaţi să îmbrăţişăm crucea.”
Papa Benedict a amintit şi de predecesorul său: „În particular a fost şi rămâne pentru noi toţi un motiv de mare bucurie şi gratitudine faptul de a fi început luna mariană cu extraordinara beatificare a Papei Ioan Paul al II-lea. Ce mare har a fost, pentru Biserica întreagă, viaţa acestui Papă! Mărturia sa continuă să lumineze existenţele noastre şi ne este îndemn ca noi să fim adevăraţi ucenici ai Domnului, să îl urmăm cu curajul credinţei, să îl iubim cu acelaşi entuziasm cu care el i-a dăruit Lui propria sa viaţă.” A încheiat invocând-o pe „Preasfânta Maria, care în Cenaclu l-a invocat cu Apostolii pe Mângâietorul, să obţină fiecărui botezat harul unei vieţi luminate de misterul lui Dumnezeu răstignit şi înviat, darul de a şti să primim tot mai mult în propria existenţă stăpânirea Celui care cu învierea Sa a învins moartea.”
