Mons. Munilla: Consacrarea la Inima lui Isus, inima acestei ZMT
29.08.2011, (Catholica) - Consacrarea tinerilor la Inima lui Isus făcută de Papa Benedict al XVI-lea în timpul veghii de la Cuatro Vientos, sâmbătă 20 august, la Madrid a fost momentul culminant al celei de-a XXVI-a Zile Mondiale a Tineretului. Astfel declară în interviul dat agenţiei Zenit de Mons. Jose Ignacio Munilla, Episcopul responsabil – împreună cu cel de Solsona, Mons. Xavier Novell – de la departamentul de pastoraţie a tineretului din Conferinţa Episcopală Spaniolă. Episcopul de San Sebastian subliniază mobilizarea imprevizibilă a tinerilor spanioli pentru ZMT, favorizată în ultimul moment de mărturia tinerilor străini în timpul Zilelor în dieceze, care au precedat marea întâlnire de la Madrid. Redăm interviul tradus de pr. Mihai Pătraşcu pentru Ercis.ro.
– Ce anume subliniază ZMT celebrată la Madrid?
– În lunile şi în săptămânile care au precedat ZMT nu era previzibilă o mobilizare a tinerilor spanioli aşa de consistentă ca aceea care s-a produs. Numărul de înscrieri a pelerinilor din celelalte ţări era însemnat, dar numărul de spanioli înscrişi lăsa destul de mult de dorit. Explicaţia acestei participări masive din ultimul moment, care ne-a surprins pe noi toţi, trebuie căutată, printre alţi factori, în marea însufleţire de care pelerinii veniţi din toate părţile lumii s-au făcut protagonişti în Diecezele spaniole în zilele care au precedat ZMT. Încă o dată, iniţiativa (DED) (Zilele precedente în Dieceze) a rezultat foarte eficace şi pedagogică. Urma lăsată de tinerii care veneau spre Madrid a fost într-adevăr profundă şi eficace.
– După părerea dumneavoastră, care sunt principalele noutăţi pe care le-a oferit această ZMT faţă de cele precedente?
– Dinamica ZMT este deja bine consolidată şi schema întâlnirii de la Madrid a fost foarte asemănătoare cu aceea din ediţiile precedente. Cred că trebuie subliniată oferta foarte amplă a agendei culturale a acestei ZMT, precum şi metoda inovatoare de împărţire a hranei, nu prin catering, ci folosindu-se 2.500 de restaurante din Madrid, ceea ce a contribuit la o integrare mai mare a tinerilor în oraş.
– Cum interpretaţi ploaia din veghea nocturnă la Cuatro Vientos?
– Este curios că această furtună puternică ce ne-a surprins pe noi toţi care eram prezenţi, făcându-ne să simţim slăbiciunea umană în faţa naturii, a introdus momentul culminant al ZMT de la Madrid. Cu siguranţă a fost un moment de har, pentru că ne-a făcut să vedem cum într-o clipă vântul spulbera proiectele şi programele noastre şi rămâneam neputincioşi în faţa măreţiei lui Dumnezeu. Chiar în acel moment, Papa a decis să elimine discursul său şi să treacă la esenţial, la Adoraţia euharistică. Într-o tăcere de rugăciune impresionantă, Pontiful a rostit cu glas încrezător Consacrarea tinerilor din lumea întreagă la Inima lui Isus. A fost momentul culminant al acestei ZMT, care va trece în istorie.
– Consacrarea tinerilor la Inima lui Isus făcută de Papa a fost puţin comentată. Ce sens are acest gest?
– Papa a voit să sublinieze, în faţa unor tineri doritori să transforme lumea, că trebuie dat prioritate lui „a fi” faţă de „a face”. Numai îndrăgostiţii de Cristos pot schimba lumea! Pentru a putea realiza această misiune de transformare a lumii este necesar „a fi ai lui Cristos”, a avea intimitate cu El, a ne lăsa mişcaţi de Duhul său… Prezentându-i pe toţi tinerii în faţa lui Isus, Pontiful a folosit o formulă simplă: „(…) cu rugăciune arzătoare îi consacru Inimii tale, pentru ca înrădăcinaţi şi întemeiaţi în Tine si fie mereu ai tăi, în viaţă şi în moarte. Să nu se îndepărteze niciodată de Tine! (…)”. A fost o imagine impresionantă a Papei, care ne readucea în memorie ceea ce este cunoscută ca Rugăciunea Sacerdotală a lui Isus (cf. In 17), în care El l-a rugat pe Tatăl ca să nu se piardă nici unul dintre cei care i-au fost încredinţaţi…
– Care sunt cuvintele rostite de Papa ce v-au rămas mai imprimate?
– Întorşi acasă, trebuie să facem un exerciţiu de recitire a tuturor discursurilor. Nu am îndoieli cu privire la faptul că a fost providenţial că Papa nu a putut să răspundă la întrebările tinerilor la veghea de la Cuatro Vientos, pentru că acest lucru ne constrânge să ajungem via internet la răspunsurile sale şi să le aprofundăm, fără a rămâne cu o simplă frază în mod de titlu.
– Ce realizări constataţi în tinerii cu care aţi fost în contact în aceste zile?
– Tinerii sunt uimiţi şi în acelaşi timp deschişi la un nou itinerar în viaţa lor… În aceste zile sfatul pe care îl repet mai mult este următorul: „Căutaţi un director spiritual pentru ca să vă ajute în urmarea voastră a lui Cristos!” Nu mă îndoiesc de faptul că rodul acestei ZMT va fi direct proporţional cu cantitatea de însoţiri spirituale care vor începe.
– Cum se trăieşte ZMT ca Episcop?
– La Sydney am trăit prima mea ZMT ca Episcop şi trebuie să mărturisesc că în acea ocazie m-a costat să particip în această postură pentru că îmi lipsea apropierea în însoţirea ca preot a unui grup concret de tineri… Însă, pe de altă parte, relaţia cu confraţii Episcopi în aceste zile este şi o ocazie de har, dat fiind faptul că în general nu avem multe oportunităţi de a convieţui între noi şi de a schimba impresiile şi experienţele noastre diecezane. Organizarea a avut o mare atenţie faţă de noi, oferindu-ne un magnific concert dat de Orfeon Donostiarra în Auditorium Naţional din Madrid, urmat de o cină la IFEMA. A fost un moment de neuitat!
– Cum au mers catehezele Episcopilor?
– Catehezele cu tinerii sunt unul din momentele principale în care un Episcop exercită slujirea sa la ZMT. E vorba de o oportunitate pentru a avea un contact foarte direct cu tinerii şi a răspunde într-un dialog deschis şi fără nici un filtru la îndoielile lor şi la preocupările lor. Este o metodă care vindecă imaginea deformată a Episcopilor pe care mulţi tineri au putut să o scoată din mijloacele de comunicare. Păstorii sunt aproape de ei, împărtăşind experienţele lor, îi ascultă şi le comunică lor Cuvântul… Adaug că în această ocazie, pentru împărţirea lui YouCat (Catehismul pentru tineri) în rucsacul pelerinului, am avut oportunitatea de a-i îndemna pe tineri să întreprindă procese de formare profundă. Climatul de secularizare în care trăim ne constrânge să facem un efort special pentru a putea da cont de credinţa noastră celor care ne înconjoară…
– Papa îi sfătuieşte pe tineri să nu se lase purtaţi de impulsurile lor, să îi slujească pe ceilalţi şi să îşi ia angajamente; un Episcop irakian le cere tinerilor arabi să nu emigreze din ţările lor. Nu sunt propuneri puţin realiste pentru tinerii de astăzi?
– Spunea părintele Morales, un sfânt iezuit mort: „Dacă tinerilor le ceri mult, dau mai mult, dar dacă le ceri puţin nu dau nimic”. Cu alte cuvinte, radicalitatea evanghelică nu are un ecou foarte special în inima tinerilor, când aceasta nu s-a „oprit” la spiritul acestei lumi… Sau, aşa cum spunea Chesterton: „Catolicismul este unica religie care ne eliberează de sclavia de a fi fii ai timpului nostru”.
