Harul Spiritului Sfânt încălzeşte, luminează sufletele, dă viaţă
23.07.2012, Cluj (Catholica) - Surorile din Ordinul Sfântul Vasile cel Mare (OSBM) au serbat duminică, 22 iulie 2012, hramul Mănăstirii Sfânta Macrina din Cluj-Napoca, ocazie cu care una dintre surorile acestei comunităţi, sora Gabriela, a depus voturile simple, încheindu-şi astfel perioada de noviciat de 2 ani. În cadrul ceremoniei de depunere a voturilor, în faţa lui Isus prezent pe masa Sfântului Altar, a Episcopului eparhial şi a întregii comunităţi creştine, sora a primit din mâna Superioarei Provinciale, Maica Valentina, însemnele: crucea patimilor Mântuitorului, vălul iubirii lui Cristos, însemnul regulii, al respectării poruncilor lui Dumnezeu, precum şi lumânarea aprinsă – însemnul Luminii pe care trebuie să o răspândească în lume, citim în relatarea de pe BRU.ro.
Sfânta Liturghie arhierească a fost celebrată în biserica mănăstirii de către Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, alături de pr. Marius Furtună, capelan al mănăstirii, pr. protoegumen Laurean Daboc, Superiorul Provincial al Ordinului Sfântului Vasile cel Mare, împreună cu alţi preoţi prezenţi. În predica rostită la Sfânta Liturghie, pornind de la textele evanghelice ale duminicii, Evanghelia de la Matei care descrie vindecarea celor doi orbi, PS Florentin s-a oprit asupra semnificaţiei luminii: „Mulţumim lui Dumnezeu care ne oferă din belşug lumina în aceste zile şi chiar dacă lumina dogoritoare uneori devine neplăcută, trebuie să ştim că lumina, între calităţile ei, pe lângă aceea de a încălzi, de a lumina, are şi calitatea de a da viaţă, asemănându-se cu harul Spiritului Sfânt. Adeseori, în literatura patristică, întâlnim această asemănare între lumina soarelui şi harul Spiritului Sfânt care încălzeşte, luminează sufletele, dar mai cu seamă dă viaţă, este izvorul vieţii”.
„Mulţumim lui Dumnezeu în această zi de duminică pentru că putem participa la sfânta jertfă liturgică, adevărat izvor de viaţă. Mulţumim lui Dumnezeu pentru că a oferit Bisericii, pe lângă Sfintele Taine, izvoare de sfinţenie şi alte adevărate oaze de viaţă vie – comunităţile de viaţă consacrată, podoaba Bisericii, prin care izvoarele harului se revarsă asupra noastră, a credincioşilor prin mijlocirea rugăciunilor persoanelor consacrate, a mortificărilor, a ascezei pe care ele o fac în locaşul mănăstiresc. În mod particular îi mulţumim lui Dumnezeu astăzi, în ziua de sărbătoare a hramului acestei mănăstiri, pentru că, în general, orice locaş de cult trebuie să aibă un sfânt care să mijlocească de acolo, din înaltul cerului, asupra locaşului sau persoanelor care îi sunt încredinţate”. „Provincia Ordinului Sfântului Vasile cel Mare are ca hram al acestei mănăstiri pe Sfânta Macrina”, a subliniat Preasfinţia Sa, oferind câteva referinţe din viaţa acestei sfinte, „care s-a născut în secolul al IV-lea într-o familie sfântă, în care străluceşte lumina Sfântului Vasile cel Mare şi a Sfântului Grigore de Nissa”.
În duminica vindecării orbilor, PS Florentin a făcut tuturor o invitaţie la a-şi aduce aminte de harurile pe care le-au primit „începând cu chemarea la viaţă, cu harul Botezului, cu harul chemării personale – al drumului pe care îl săvârşim profesional dar şi spiritual în viaţă, toate acestea fiind daruri pe care le primim de la Dumnezeu. La umbra Sfintei Macrina, aici, împreună cu cuvioasele surori ale Ordinului Sfântului Vasile cel Mare, suntem invitaţi să ne deschidem sufletele şi să privim cum soarele Cristos este în sufletele noastre şi luminează – aceea să fie lumina care să însoţească viaţa noastră pentru ca să fim şi noi transformaţi în lumină şi, aşa cum Cristos spune apostolilor Săi, ‘aşa să lumineze lumina voastră în lume, pentru ca ei, privindu-vă pe voi, să preamărească pe Tatăl vostru care este în ceruri'”.



