Pelerinajul bulgarilor bănăţeni la Dom la 275 de ani de la aşezarea în Banat
29.04.2013, Timişoara (Catholica) - Sâmbătă, 27 aprilie 2013, începând cu orele 11.00 a avut loc pelerinajul credincioşilor catolici bulgari din Dieceza de Timişoara şi din întreg Banatul la Domul din Timişoara. Acest moment, de o profundă trăire spirituală, are loc în contextul Anului Credinţei, dar mai ales în deschiderea Anului Jubiliar al bulgarilor bănăţeni, care în urmă cu 275 de ani, conduşi de călugării franciscani observanţi din provincia bulgară a Imaculatei Concepţiuni şi de Episcopul Nikola Stanislavich, s-au aşezat în Banat cu permisiunea Administraţiei Imperiale Austriece, ulterior bucurându-se de drepturi şi libertăţi câştigate prin hărnicia şi fidelitatea acestei întregi populaţii.
Ziua a început prin sosirea pelerinilor din toate comunităţile bulgare: Dudeştii Vechi, Vinga, Breştea, Sânnicolau Mare, Deta, Denta, Arad şi Timişoara. Foarte mulţi tineri au îmbrăcat hainele populare, de sărbătoare, specifice celor două grupuri mari ento-lingvistice: Vinga şi Dudeştii Vechi. Înaintea Sf. Liturghii, Mons. Gjuka (Gheorghe) Augustinov, canonic catedral şi paroh de Timişoara V Mehala, care asigură asistenţa spirituală a comunităţii bulgare din Timişoara şi pr. Iván Vasilčin, paroh de Dudeştii Vechi, au ieşit în faţa Domului pentru a binecuvânta copii şi tinerii sosiţi festiv în straie populare. Mai apoi, împreună, cei doi preoţi i-au condus pe copii şi pe tineri în Dom. La orele 10.30 a început în Catedrală un program de cântece, condus de corul de bărbaţi din comunitatea din Dudeştii Vechi, sub acompaniamentul orgii alăturându-se coriştilor, în cântec, toţi cei prezenţi.
Sfânta Liturghie pontificală, celebrată în limbile bulgară, latină şi română de către Excelenţa Sa Martin Roos, Episcop diecezan, în concelebrare cu toţi preoţii bulgari activi în Dieceză, a început la orele 11.00. Episcopul a fost salutat la începutul Sf. Liturghii de către Mons. Gjuka Augustinov în limba română, după care un grup de copii şi tineri, de la cei mai mici la cei mai mari l-au salutat pe întâi-stătătorul Diecezei în limbile română şi bulgară, dăruindu-i un frumos buchet de flori. Episcopul a răspuns salutului, în limba română, prin explicarea însemnătăţii momentului, atât pentru comunitatea bulgară, cât şi pentru întreaga Dieceză: sărbătorirea a 275 de ani de la sosirea bulgarilor-pavlicheni catolici în Banat începe chiar la o zi după aniversarea a 253 de ani de la trecerea la Casa Tatălui Ceresc a Episcopului de Cenad, (anterior de Nicopole ad Istrum), Nikola Stanislavich, artizanul colonizării conaţionalilor săi pe meleagurile noastre. Mai mult decât atât, la 27 aprilie 1750 Capitlul Catedral celebra Requiem-ul solemn în sufragiul sufletului răposatului episcop, pentru ca la 28 aprilie să îl aşeze spre odihna veşnică în cripta Domului, acolo unde şi azi urmaşii săi în credinţă şi apartenenţă naţională merg adesea pentru a-i vizita mormântul şi a se ruga pentru sufletul său.
Excelenţa Sa, Martin Roos a mai evidenţiat faptul că Episcopul Stanislavich, în cei zece ani ai săi de păstorire în Banat (1740-1750), a fost unul dintre primii Episcopi care după cei 164 de ani fatidici de ocupaţie otomană, a luptat pentru refacerea Diecezei, pentru reconstrucţia din piatră şi din suflete a vechii Episcopii de Cenad. În spiritul strămoşilor şi a credinţei catolice a acestora, Episcopul diecezan i-a îndemnat pe bulgarii bănăţeni să rămână mereu fideli lui Dumnezeu, Bisericii Catolice şi acestor meleaguri binecuvântate ale Banatului pe care au sosit, s-au aşezat şi şi-au găsit un cămin binecuvântat şi bun strămoşii lor. Sfânta Liturghie a continuat în mod obişnuit, celebrantul principal fiind asistat de Mons. Augustinov şi de pr. Vasilčin ca şi concelebranţi care au asigurat unele părţi ale Liturghiei, în limba bulgară. Lectura întâi a fost citită de pr. Maći Kalápiš, paroh de Breştea în limba bulgară, psalmul a fost cântat de pr. Sebastian Mirčov, paroh de Vinga, iar pr. Damian Kalápiš, paroh de Arad-Grădişte a citit a doua lectură în limba română. Evanghelia a fost vestită de pr. Petru Velčov, paroh de Cenad, în limba bulgară, iar predica a fost rostită în limbile bulgară şi română de părintele Augustinov.
Rugăciunea credincioşilor şi oferirea darurilor au fost momente la care tinerii bulgari au luat parte în mod cu totul deosebit. Tineri şi tinere au rostit invocaţiile pentru Episcop, Biserica lui Cristos Catolică, popor şi răposaţi, dar au şi prezentat Episcopului roadele bogate ale pământului şi ale muncii lor, aducându-le în faţa altarului. O icoană a Sf. Fecioare Maria a constituit darul cel mai frumos făcut de preoţii bulgari Episcopului diecezan în semn de recunoştinţă pentru celebrarea jubiliară din această zi. Rugăciunea Euharistică a fost rostită de episcop în limba latină, iar preoţii concelebranţi au rostit părţile ce le revin concelebranţilor în limba bulgară.
La finalul Sf. Liturghii a fost intonat în faţa altarului principal Te Deum-ul, în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binecuvântările şi experienţele cu care Creatorul i-a dăruit pe fidelii săi credincioşi bulgari în ultimii 275 de ani. Imediat după acest imn de mulţumire, pr. Salman Demeter, paroh de Nădlac şi pr. Sebastian Mirčov au celebrat o scurtă Lucernalia (rugăciune pentru răposaţi) în memoria Episcopului Nikola Stanislavich. După binecuvântarea finală clerul şi poporul credincios au ieşit din Dom pentru ca ulterior, după parada portului popular să poată să se reculeagă la mormântul Episcopului Stanislavich, tinerii depunând aici, cu această ocazie, o coroană de flori. Pe durata Sfintei Liturghii doi preoţi au stat la dispoziţia credincioşilor pentru Spovadă.
La celebrare au participat toţi preoţii bulgari activi din Dieceza de Timişoara, dar în mod deosebit şi conducerea Uniunii Bulgarilor din Banat, în frunte cu domnul gl. bg. (r) Nicolae Mircovici, deputatul minorităţii bulgare în Parlamentul României şi membru al Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Prin grija Uniunii Bulgarilor din Banat, a Parohiei Romano-Catolice Dudeştii Vechi şi a Episcopiei Romano-Catolice de Timişoara toţi pelerinii au primit în semn de amintire de la acest moment jubiliar pliante, fanioane şi cărţi poştale editate cu acest prilej. (text: Claudiu Călin; foto: Uniunea Bulgarilor din Banat)



