Papii şi amprenta lor asupra Zilelor Mondiale ale Tineretului

11.07.2013, Vatican (Catholica) - Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea i-a strâns pe tinerii catolici, Papa Benedict al XVI-lea i-a învăţat, iar Papa Francisc se pregăteşte să îi trimită în misiune. Participând la Ziua Mondială a Tineretului de la Rio de Janeiro, Papa Francisc – fost Arhiepiscop de Buenos Aires, Argentina – va continua tradiţia începută de Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea la Buenos Aires, în 1987, strângându-i pe tinerii din lumea întreagă pentru câteva zile de intensă zidire a credinţei şi de celebrare.

În praşe din America de Sud în Europa, din Asia în America de Nord şi înapoi, fiecare Zi Mondială cu Papa a fost diferită ca dimensiune şi ca experienţă culturală pentru tinerii participanţi. Dar contribuţia fiecărui Papă – atât datorită personalităţii cât şi accentelor personale imprimate – au lăsat urme importante asupra celor 11 întâlniri internaţionale desfăşurate din 1987 încoace. Cu Papa Francisc, tradiţia Zilei Mondiale a Tineretului îşi găseşte continuarea la Rio, între 23 şi 28 iulie.

Întâlnirile ZMT sunt acum o parte atât de normală din viaţa catolică încât este greu de imaginat cât de inovatoare a părut la început ideea Papei Ioan Paul al II-lea. Pontiful de origine poloneză i-a invitat pe tineri să participe la Duminica Floriilor din Vatican, din 1985, an proclamat al tinerilor de către ONU: au participat aproximativ 250.000 de tineri, pe când organizatorii aşteptau 60.000. Pentru el, tinerii nu erau doar viitorul Bisericii ci întruparea energiei şi entuziasmului ei. Convocându-i, Papa Ioan Paul al II-lea spera că tinerii vor da din energia lor Bisericii. O fotografie istorică de la ZMT 1995, din Manila, îl arată pe Papa învârtind în mână bastonul pe care se baza după ce şi-a rupt piciorul şi cu o lună înainte se operase la şold.

La ultima sa Zi Mondială a Tineretului, Toronto 2002, Papa de 82 de ani se descria pe sine ca „bătrân”, dar a arătat mai bine decât în lunile anterioare, demonstrând încă o dată legătura sa specială cu tineretul. Chiar şi-a citit singur discursurile, după ce înainte obişnuia să citească doar o parte, iar un ajutor restul textului. Întâlnirea de la Toronto era după fatidicul 11 septembrie 2011. „Anul trecut am văzut cu o dramatică claritate faţa tragică a răului uman. Am văzut ce se întâmplă când ura, păcatul şi moartea trec la conducere”, a spus el. „Prea multe vieţi încep şi se termină fără bucurie, fără speranţă. Acesta este unul dintre principalele scopuri ale ZMT. Tinerii vin împreună pentru a se angaja, cu tăria credinţei în Isus Cristos, în marea cauză a păcii şi solidarităţii umane. Viitorul este în inimile şi în mâinile voastre.”

Papa de origine germană a moştenit de la predecesorul său celebrarea ZMT din 2005, de la Koln, aducând întâlnirilor un simţ al seriozităţii chemării creştine. Dragostea lui pentru tineri s-a tradus în încrederea că ei nu doar pot să înţeleagă nucleul de învăţătură şi de tradiţie al Bisericii, ci vor de asemenea să afle mai multe despre ei. Cu Papa Benedict, vigilia de seară s-a transformat într-o Adoraţie Euharistică, surprinzător de tăcută şi profundă, ţinând cont că era vorba de zeci de mii de tineri îngenuncheaţi în câmp deschis. La ZMT din 2008, de la Sydney, Papa Benedict a subliniat importanţa trăirii unei vieţi sfinte, urmând învăţătura Bisericii şi deschizându-te darurilor Duhului Sfânt. ZMT 2011, din Madrid, s-a încheiat dramatic cu o furtună – cu tunete, vânt şi ploaie – ce s-a pornit chiar în timpul vigiliei tradiţionale. Papa Benedict a refuzat să plece, rămânând pe scenă cu tinerii să se roage. „Domnul vă iubeşte şi vă numeşte prietenii săi”, le-a spus tinerilor la Liturghia din dimineaţa următoare.

Papa Francisc moşteneşte Ziua Mondială a Tineretului de la Rio, de la Papa Benedict, iar tema „Mergeţi şi faceţi discipoli din toate neamurile” i se potriveşte ca o mănuşă. Foarte probabil vom auzi cuvinte pe care le-a repetat des în Liturghiile de dimineaţă şi la întâlnirile cu tinerii. „Avanti!” (Înainte!) din italiană va resuna cu siguranţă în spaniolă („Adelante!”), portugheză („Adiante!”) şi în alte limbi. Pentru Papa Francisc a merge înainte cere literalmente mişcare. Cere părăsirea confortului propriului grup sau parohii, pentru a vesti Evanghelia atât prin slujirea săracilor şi bolnavilor cât şi prin proclamarea lui Cristos cu cuvinte, zâmbete şi îmbrăţişări.

Întâlnindu-se pe 6 iulie cu seminarişti şi cu novici, Papa a spus: „Fiţi curajoşi în rugăciune şi mergeţi şi proclamaţi Evanghelia. Îmi doresc o Biserică mai misionară, nu una ce caută liniştea; o Biserică ce merge înainte.” Chiar şi Adoraţiile Euharistice, pe care Papa Francisc le organizează regulat, au o dimensiune activă, de trimitere. În iunie, în sărbătoarea Trupului şi Sângelui Domnului, spunea: „Adorându-l pe Cristos, care este prezent real în Euharistie, să ne întrebăm: mă las transformat de El? îl las pe Domnul care mi se dă să mă călăuzească să ies tot mai mult din micul meu univers pentru a dărui, pentru a împărtăşi, pentru a-l iubi pe El şi pe ceilalţi?” Şi la Rio Papa Francisc va pune fără îndoială întrebări deranjante, întrebări provocatoare, cărora tinerii vor trebui să le răspundă nu doar cu creativitate, ci cu chiar vieţile lor.