Papa Francisc: O familie evanghelizată este un agent valoros de evanghelizare
03.03.2014, Vatican (Catholica) - În dimineaţa zilei de luni, 3 martie 2014, Papa Francisc i-a primit în audienţă pe prelaţii din Conferinţa Episcopală Spaniolă la finalul vizitei lor ad limina, şi le-a adresat un discurs în care, între altele, a lăudat intenţia lor de a „sluji cu fidelitate Poporul lui Dumnezeu din Spania, unde Cuvântul lui Dumnezeu este puternic înrădăcinat, şi a adus roade de armonie, cultură şi sfinţenie”, fapt care este în mod particular subliniat de celebrarea împlinirii a 500 de ani de la naşterea Sf. Tereza a lui Isus, prima femeie declarată Doctor al Bisericii.
„Acum când suferiţi din cauza indiferenţei multor persoane botezate şi trebuie să vă confruntaţi cu cultura seculară de astăzi, care îl închide pe Dumnezeu în sfera vieţii private şi îl exclude din sfera publică, nu trebuie să uitaţi istoria voastră… Să ne încredinţăm mereu pe noi înşine Lui şi să căutăm să semănăm sămânţa în inimile celor încredinţaţi grijii noastre pastorale”, a spus Sfântul Părinte. „Episcopii au primit sarcina de a face ca aceste seminţe să încolţească cu proclamarea curajoasă şi adevărată a Evangheliei, având mare grijă de creşterea lor prin exemplu, educaţie şi apropiere, pentru a armoniza ‘via Domnului’, din care nimeni nu este exclus. De aceea, iubiţii mei fraţi, nu precupeţiţi nici un efort în deschiderea de noi căi pentru Evanghelie, pentru a ajunge la inimile tuturor oamenilor, pentru ca ei să descopere ceea ce se află deja acolo: Cristos ca prieten şi frate.”
„Nu va fi dificil de găsit aceste căi dacă mergem pe urmele Domnului, care ‘nu a venit să fie slujit, ci să slujească’, care a ştiut să respecte timpul lui Dumnezeu cu smerenie, să aştepte cu răbdare procesul de maturizare a fiecărei persoane, fără teama de a face primul pas spre întâlnire. El ne învaţă să îi ascultăm pe toţi, de la inimă la inimă, cu tandreţe şi milostivire, şi să căutăm ceea ce uneşte cu adevărat şi slujeşte la edificarea noastră reciprocă.” „În această căutare, este important pentru Episcop să nu se simtă singur, sau să creadă că este singur; să fie conştient de faptul că turma încredinţată lui ‘are un simţ’ pentru lucrurile lui Dumnezeu… În momentul de faţă, în care… există dificultăţi în transmiterea credinţei, este necesar să puneţi Bisericile voastre într-o stare de misiune permanentă, pentru a-i chema pe cei îndepărtaţi şi a întări credinţa, mai ales în copii.”
„Credinţa nu este o simplă moştenire culturală, ci mai degrabă un dar, un dar născut din întâlnirea personală cu Isus şi din acceptarea liberă şi plină de bucurie a noii vieţi pe care El ne-o dăruieşte… Treziţi credinţa sinceră, promovaţi pregătirea pentru căsătorie şi însoţirea familiilor, a căror vocaţie este de a fi locul de naştere al coexistenţei în iubire, celula originară a societăţii, transmiţătoare a vieţii şi biserică domestică în care credinţa este modelată şi trăită. O familie evanghelizată este un agent valoros de evanghelizare”. Papa Francisc s-a referit de asemenea la publicarea de anul trecut a documentului „Vocaţiile la preoţie pentru secolul 21”, ca semn al interesului Bisericilor particulare pentru pastoraţia vocaţională. „Este un aspect pe care un Episcop trebuie să îl ţină în inima lui ca pe o prioritate absolută, în rugăciune, în selectarea candidaţilor şi pregătirea echipelor de formatori buni şi profesori competenţi.”
„Dragostea şi slujirea celor săraci este un semn al Împărăţiei lui Dumnezeu pe care Isus a venit să o aducă”, a subliniat el. „Ştiu că în ultimii ani, Caritas şi alte opere de caritate ale Bisericii au câştigat o mare recunoaştere, între credincioşi şi necredincioşi. Acest lucru îmi aduce multă bucurie, şi mă rog ca acest lucru să poată fi o modalitate de apropiere de izvorul carităţii – Cristos, care ‘a trecut făcând bine şi vindecându-i pe toţi cei care erau stăpâniţi de diavol’, şi Biserica Sa, care este o Mamă şi nu poate îi poate uita niciodată pe cei mai defavorizaţi dintre copiii ei”. Papa a încheiat încurajându-i pe Episcopi să se plaseze „în prima linie a reînnoirii spirituale şi misionare a Bisericilor voastre particulare, ca fraţi şi păstori ai credincioşilor, şi, de asemenea, ai celor care nu cred sau care au uitat. În acest scop, o colaborare sinceră şi fraternă în cadrul Conferinţei Episcopale va fi de mare ajutor, ca şi voinţa de sprijin reciproc şi de grijă în căutarea celor mai potrivite abordări.”
