Cardinalul Cupich: Pacea nu este absența războiului, ci rodul dreptății
30.04.2026, Roma (Catholica) - Cardinalul Blase J. Cupich, Arhiepiscop de Chicago, a primit premiul „Fericiți cei blânzi” al Catholic Theological Union. Într-un discurs rostit miercuri seară la ceremonia de premiere, Cardinalul a citat din omilia Papei Leon al XIV-lea din Duminica Floriilor din acest an, în care acesta a spus că Isus „nu ascultă rugăciunile celor care poartă război, ci le respinge.”
Este regretabil, a remarcat prelatul, că mulți au răspuns la cuvintele Papei insistând asupra importanței teoriei războiului just – un răspuns care, a spus el, începe „să sune mai puțin ca un discernământ moral și mai mult ca un efort anxios de a dovedi că ceea ce se întâmplă ar putea fi totuși just.” Deși există un loc pentru teoria războiului just, a spus Cardinalul Cupich, o astfel de abordare reprezintă „punctul de plecare greșit.” Prima întrebare pe care ar trebui să ne-o punem, a subliniat el, nu este „Poate fi justificat acest război?”, ci mai degrabă „Ce ne cere Evanghelia acum? Ce înseamnă, concret, să fim făcători de pace?”
Seninătate, creativitate, sensibilitate, pricepere
Pornind de la aceasta, Cardinalul s-a oprit asupra a patru condiții pentru construirea păcii, extrase din exortația apostolică Gaudete et Exsultate a Papei Francisc: seninătate, creativitate, sensibilitate și pricepere. Seninătatea este importantă, a spus el, „nu pentru că pacea ignoră conflictul, ci pentru că refuză să fie condusă de el… În loc să răspundă în logica dominației și umilirii, discipolul iese cu totul din această logică.” Creativitatea, pe de altă parte, este necesară deoarece „conflictul nu poate fi pur și simplu absorbit; el trebuie transformat”. În practică, aceasta înseamnă „munca grea și răbdătoare a dialogului și negocierii – nu ca tactici de compromis cu orice preț, ci ca procese morale orientate spre dreptate.”
Sensibilitatea, a spus Cardinalul Cupich, înseamnă „atenție față de persoană, în special față de persoana dificilă”. Este ușor să vorbești despre demnitatea umană „în abstract”, a remarcat el, dar mult mai greu „să o recunoști în cei care ne provoacă, ne împotrivesc sau ne rănesc”. Tocmai la această sarcină ne cheamă însă Evanghelia. Sensibilitatea devine tot mai dificilă, a spus Cardinalul, din cauza transformării crescânde într-un joc a războiului: „conflicte mediate prin ecrane, reduse la imagini, statistici și abstracții strategice, în care viețile omenești riscă să fie percepute ca puncte de date, nu ca persoane”.
Ultima condiție pentru edificarea păcii, a spus Cardinalul Cupich, este priceperea. „Vorbim adesea despre pace ca despre o aspirație sau un sentiment”, a remarcat el, „dar Papa Francisc o numește o meserie. Trebuie învățată, practicată și perfecționată. Necesită deprinderi: disciplina de a-ți stăpâni cuvântul, curajul de a spune adevărul fără ură, răbdarea de a construi încredere, disponibilitatea de a-ți sacrifica propriul avantaj de dragul dreptății.”
Papa în Africa: promovarea unei „culturi a păcii”
Cardinalul Cupich și-a încheiat discursul reflectând asupra cuvintelor Papei Leon despre pace și război rostite în cursul recentei sale călătorii apostolice în patru țări africane. Acolo, Sfântul Părinte „nu s-a angajat în dezbateri abstracte despre forța justificată”, a spus Cardinalul Cupich. A chemat în schimb la o „cultură a păcii”, îndemnând liderii „să revină la dialog în loc de escaladare” și ancorându-și apelul „nu în teorie, ci în suferința umană.” „Din nou, asemenea lui Isus proclamând Fericirile, Sfântul Părinte a refuzat să argumenteze la nivelul la care mulți se așteptau”, a subliniat Cardinalul Cupich. „A vorbit ca un păstor, nu ca un strateg. Și așa trebuie să facem și noi.”
