Meditaţiile de la Calea Crucii vorbesc despre rănile deschise ale omenirii de astăzi
15.04.2014, Vatican (Catholica) - Editura Vaticanului (LEV) va publica textele Căii Crucii care va fi condusă de Papa Francisc în Vinerea Mare, 18 aprilie 2014, la Colosseum. Meditaţiile din acest an au fost pregătite, din dorinţa Sfântului Părinte, de Mons. Giancarlo Bregantini, Arhiepiscop de Campobasso-Boiano, în Italia. Lecturile biblice şi meditaţiile care vor fi proclamate la Calea Crucii îndeamnă la o reflecţie creştină despre criza economică, drama imigranţilor şi relele care seceră vieţile atâtor tineri din timpurile noastre, citim în materialul de pe situl Radio Vatican. Traducerea în română a meditaţiilor se găseşte pe Ercis.ro.
Autorul meditaţiilor a transpus în cele 14 staţiuni ale rugăciunii Calea Crucii rănile deschise ale omenirii de astăzi. Pe lemnul Crucii lui Cristos se află păcatele omului, nedreptăţile provocate de criza economică şi consecinţele acesteia, precum precaritatea vieţii, şomajul, speculaţiile financiare, sinuciderile investitorilor, corupţia şi camăta. Isus le poartă cu sine pe Calvar pentru a ne învăţa că viaţa trebuie trăită nu în nedreptate ci lansând punţi de solidaritate cu cei mai vulnerabili, biruind teama izolării şi recuperând stima pentru activitatea politică şi construcţia binelui comun.
Meditaţiile de la Calea Crucii din Vinerea Sfântă îmbrăţişează şi drama a milioane de migranţi, rănile atâtor femei supuse violenţei, trauma copiilor abuzaţi, durerea mamelor care şi-au pierdut copiii din cauza războiului, a drogurilor şi alcoolismului. În Isus care cade de trei ori pe drumul către Golgota, Arhiepiscopul italian întrevede şi certitudinea speranţei: în iureşul încercărilor, rugăciunea intensă înălţată către Dumnezeu uşurează povara crucii personale. În acest fel, toţi cei încercaţi pot învăţa de la Isus să accepte fragilitatea vieţii, să nu se descurajeze din cauza căderilor. Simon din Cirene, omul din ţinuturile îndepărtate care l-a ajutat pe Fiul lui Dumnezeu să îşi ducă Crucea, ne spune astăzi că a merge în întâmpinarea celuilalt pentru a-i da o mână de ajutor înseamnă a redescoperi simţul fraternităţii şi prezenţa lui Dumnezeu în orice om creat după chipul şi asemănarea Lui.
Reflecţiile care se vor auzi la Calea Crucii de la Colosseum fac trimitere şi la realităţile de suferinţă din mediul italian, precum suferinţa copiilor care mor din cauza tumorilor provocate de incendierea deşeurilor toxice, necesităţile străinilor care solicită azil politic, aspiraţiile celor care sunt obligaţi să fugă din patrie pentru a găsi una nouă dar se lovesc de porţile încuiate. Cei din urmă ai societăţii moderne sunt cu toţii prezenţi în staţiunile Căii Crucii, unde suferinţele lui Cristos amintesc de suferinţele deţinuţilor, trimişi de multe ori fără o sentinţă definitivă în penitenciare aglomerate sau în institute de detenţie în care continuă să se practice tortura.
În meditaţii se află însă şi viaţa Bisericii, simbolizată de cămaşa lui Cristos, imagine atât a unităţii ce trebuie căutată zi de zi între creştini, cât şi a armoniei de recuperat printr-un efort impregnat de răbdare şi de arta de a construi pacea cu ajutorul fraternităţii, împăcării şi al iertării reciproce. Şi după cum imaginea lui Cristos depus de pe Cruce în braţele Mamei Sale îndurerate a străbătut negura veacurilor pentru a mişca inimile nenumăratelor generaţii, mesajul acestei icoane continuă să fie actual şi în secolul XXI: moartea nu poate să ucidă iubirea. „Iubirea este mai tare decât moartea”, se citeşte în meditaţii, „iar cine este gata să îşi dea viaţa pentru Cristos, o va afla, transformată, dincolo de moarte”.
