Cuvintele amintire, speranţă şi iubire rezumă vizita Papei în Coreea
21.08.2014, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a vorbit despre recenta sa călătorie în Coreea de Sud în cadrul audienţei sale generale de miercuri, 20 august 2014, din Aula Paul al VI-lea, spunând că semnificaţia ei se găseşte în trei cuvinte: amintire, speranţă şi mărturie. Biserica din Coreea de Sud „este păstrătoare a amintirii şi a speranţei: este o familie spirituală în care adulţii transmit tinerilor flacăra credinţei primite de la bătrâni; amintirea martorilor din trecut devine o nouă mărturie în prezent şi speranţă de viitor. În această perspectivă se pot citi cele două evenimente principale ale acestei călătorii: beatificarea a 124 de martiri coreeni, care se adaugă la cei deja canonizaţi în urmă cu 30 de ani de Sfântul Ioan Paul al II-lea; şi întâlnirea cu tinerii, cu ocazia celei de-a şasea Zile a Tineretului Asiatic.”
Pontiful şi-a început discursul aducând mulţumire pentru marele dar al vizitei sale în Coreea, în care a întâlnit „o Biserică tânără şi dinamică, întemeiată pe mărturia martirilor şi însufleţită de spirit misionar”. „Tânărul este mereu o persoană în căutarea a ceva pentru care merită de trăit”, a afirmat Papa, „iar martirul dă mărturie despre ceva, ba chiar despre Cineva pentru care merită să îţi dăruieşti viaţa. Această realitate este Iubirea lui Dumnezeu, care a luat trup în Isus, Martorul Tatălui.” El a mai vorbit despre Biserica din Coreea ca fiind păstrătoarea şi a amintirii „rolului primar pe care l-au avut laicii atât la începuturile credinţei, cât şi în opera de evanghelizare. În acea ţară, de fapt, comunitatea creştină nu a fost întemeiată de misionari, ci de un grup de tineri coreeni din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, care au fost fascinaţi de câteva texte creştine, le-au studiat profund şi le-au ales ca regulă de viaţă.”
„Primii creştini coreeni şi-au propus ca model comunitatea apostolică din Ierusalim, practicând iubirea fraternă care depăşeşte orice diferenţă socială. De aceea i-am încurajat pe creştinii de astăzi să fie generoşi în împărtăşirea cu cei mai săraci şi cu cei excluşi.” Vorbind despre întâlnirea credinţei cu diferitele culturi, Episcopul Romei a spus că experienţa creştină din Coreea arată că „Cristos nu anulează culturile, nu suprimă drumul popoarelor care de-a lungul secolelor şi mileniilor caută adevărul şi practică iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele. Cristos nu aboleşte ceea ce este bun, ci îl duce înainte, îl duce la împlinire. În schimb ceea ce Cristos combate şi învinge este cel rău, care seamănă neghină între om şi om, între popor şi popor; care generează excludere din cauza idolatriei banului; care seamănă veninul nimicului în inima tinerilor.”
„Dacă rămânem în El, în iubirea Sa, şi noi, ca martirii, putem trăi şi mărturisi victoria Sa. Cu această credinţă ne-am rugat şi ne rugăm şi acum pentru ca toţi fiii din ţinutul coreean, care îndură consecinţele războaielor şi diviziunilor, să poată parcurge un drum de fraternitate şi de reconciliere. Această călătorie a fost luminată de sărbătoarea Mariei Ridicată la cer. De sus, unde domneşte cu Cristos, Mama Bisericii însoţeşte drumul poporului lui Dumnezeu, susţine paşii cei mai obositori, îi întăreşte pe cei care sunt în încercare şi ţine deschis orizontul speranţei. Prin mijlocirea sa maternă, Domnul să binecuvânteze mereu poporul coreean, să-i dăruiască pace şi prosperitate; să binecuvânteze Biserica ce trăieşte în acel ţinut, pentru ca să fie mereu rodnică şi plină de bucuria Evangheliei.”
