L`Osservatore Romano despre vizita Cardinalului Sandri în România
03.09.2014, Vatican (Catholica) - „Încercarea dură” din Irak, Siria şi Ucraina ne aminteşte că dreptatea, adevărul şi reconcilierea sunt cuvintele cheie pentru viitor. Acest lucru l-a spus Cardinalul Leonardo Sandri, prefect al Congregaţiei pentru Bisericile Răsăritene, care sâmbătă, 30 august 2014, la Bucureşti, a celebrat Sfânta Liturghie pentru inaugurarea Eparhiei „Sfântul Vasile cel Mare” şi intronizarea primului Episcop, PS Mihai Frăţilă. Au fost prezenţi printre alţii Cardinalul Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major de Făgăraş şi Alba-Iulia, Nunţiul apostolic Mons. Francisco-Javier Lozano, numeroşi Episcopi veniţi şi din Ucraina, Grecia şi Ungaria, pe lângă autorităţile civile.
Cardinalul Sandri a mers apoi în vizită la Patriarhul ortodox Daniel, pentru a duce salutul Papei şi a manifesta dorinţa de a continua pe drumul întreprins de dialog şi colaborare fraternă, citim în relatarea de pe Ercis.ro, traducere după L’Osservatore Romano. Într-adevăr, joi, 28 august 2014, Cardinalul a fost primit în audienţă de Pontif, care i-a dat misiunea să ducă tuturor salutul său şi binecuvântarea sa. Vizita Cardinalului Sandri la Bucureşti s-a încheiat duminică, 31 august 2014, cu Liturghia în Catedrala romano-catolică Sfântul Iosif.
Prezentând noua Eparhie, prefectul a subliniat că este vorba despre „botezul acestei Biserici particulare”. În predică, el a spus: „Suntem aici să conştientiză că suntem Biserică: nu avem orgoliu sau laudă umană, nu suntem împotriva nimănui, facem doar să răsune bucuria care ne este dată pentru că am primit Evanghelia lui Cristos şi pentru posibilitatea de a o vesti cu cuvântul şi exemplul vieţii noastre.”
„Evanghelia ne invită să recunoaştem şi să mărturisim orbirea noastră. Nu vedem pentru că adesea ne lăsăm momiţi de idoli falşi, bunăstarea, progresul scop în sine, plăcerea”, sfârşind astfel să nu-l căutăm pe Dumnezeu „pe drumurile lumii, prezent în cei mici şi în cei săraci”. Însă Dumnezeu „trece şi astăzi în mijlocul nostru: am simţit prezenţa Sa, cuvântul Său, minunile Sale”. Mai presus de toate, a adăugat Cardinalul, „ne-au relatat aceasta martirii Bisericii Greco-Catolice din România şi ceilalţi fraţi din toate Bisericile şi astăzi puse la grea încercare în Siria, în Irak, în Ucraina”. „Nici o mulţime, nici o alipire umană să nu facă să tacă strigătul nostru” către Dumnezeu, a adăugat el.
„Biserica în care suntem adunaţi astăzi”, a afirmat Cardinalul, „a fost definită ‘catedrala cea mai mică din lume’, şi devine astăzi biserica mamă a acestei Eparhii: la ea doresc acum să mă refer cu imaginile evanghelice a grăuntelui de muştar şi a perlei”. Într-adevăr, a explicat el, „măreţia şi frumuseţea acestui templu, şi probabil al unuia mai mare care în viitor va putea să fie zidit, este dată înainte de toate de pietrele vii care sunteţi voi”. Isus însuşi „ne spune că grăuntele de muştar este cel mai mic dintre toate celelalte seminţe, dar când este semănat, planta creşte şi devine un copac în care îşi fac cuib păsările cerului. Pentru fiecare dintre noi, aceasta este o chemare la umilinţă” şi „la încredere în Domnul, care dă seminţei forţa de a îmboboci şi a aduce rod, şi disponibilitatea de a deveni locuinţă primitoare pentru toţi”.
„Poporul lui Dumnezeu din Eparhia Sfântul Vasile cel Mare”, a fost urarea Cardinalului Sandri, „să fie capabil de relaţii autentice în cadrul propriilor familii, la locurile de muncă, în contextul social şi civil”. Şi „aşa cum ne aminteşte Papa Francisc, primirea şi acţiunea pastorală să fie îndreptate mai ales către cei săraci: să nu uităm exemplul ‘citadelei carităţii’ pe care patronul vostru, Sfântul Vasile, a realizat-o la porţile Cezareei, loc de milostivire şi de slujire”. „În aparenta lipsă de însemnătate a unei scoici”, a continuat el, „se ascunde frumuseţea pură a unei perle de mare valoare: invitaţia mea, mică Biserică Greco-Catolică din Bucureşti, este să faci să strălucească darurile pe care Dumnezeu le-a încredinţat istoriei voastre”.
În această privinţă, Cardinalul a amintit încă o dată „exemplul martirilor, în special al Episcopilor care sunt în drum spre beatificare”. În sfârşit, comunităţii i-a cerut „să facă mereu luminoasă mărturia comuniunii ecleziale. Înainte de toate cu fraţii şi surorile din tradiţia latină, dar şi cu Biserica Ortodoxă din România. Să ne străduim să practicăm împreună dreptatea şi adevărul, să facem în fiecare zi gesturi de reconciliere, să repetăm adesea cuvintele patriarhului Iosif, vândut ca sclav în Egipt, dar care ajunge să afirme despre cei care l-au îndepărtat: ‘Îi caut pe fraţii mei'”. Şi a încheiat: „Sunt oare prea înalte aceste cereri? Oare trezesc în noi vreo rezistenţă umană, de înţeles? Să nu ne descurajăm şi să nu oprim cursa care are ca ţintă pe Cristos însuşi şi comuniunea sfinţilor!”
