Întrunire la Washington în apărarea creştinilor din Orientul Mijlociu
12.09.2014, Washington (Catholica) - Subliniind că diversitatea nu înseamnă lipsa unităţii, aproximativ o mie de lideri creştini, oameni politici şi laici s-au strâns în Washington pentru a lansa un efort masiv în numele comunităţilor minoritare din Orientul Mijlociu. Lideri de marcă reprezentându-i pe Papa Francisc şi pe Papa copt ortodox Tawadros al II-lea, Patriarhi al Bisericilor Răsăritene, membri ai Congresului şi creştini din diaspora, s-au reunit pentru prima întâlnire „În apărarea creştinilor”. Joi, 10 septembrie, au dus un mesaj legislatorilor şi politicienilor americani: creştinii şi celelalte minorităţi au dreptul de a trăi în Orientul Mijlociu, unde au locuit de secole.
„Unii din acest oraş au întrebat de ce creştinismul este vital Orientului Mijlociu şi care este importanţa pentru America?”, a spus Andrew Doran, director executiv al „In Defense of Christians” („În apărarea creştinilor”), organizaţie nouă ce are ca scop să ajute să se conştientizeze situaţia creştinilor din Orientul Mijlociu. „Răspunsul rapid ar fi că instituţiile creştine oferă servicii sociale, de sănătate şi educaţie pentru milioane de persoane din regiune, iar acest fapt ajută mai mult decât s-ar putea crede în prevenirea extremismului violent. Creştinii nu sunt doar medici, profesori, avocaţi şi afacerişti în comunităţile lor; sunt de asemenea şi slujitori. Însăşi prezenţa lor este izvor de pluralism care are o influenţă de moderare în regiune. Acesta este răspunsul pentru politicieni”, a explicat el.
Cardinalul Leonardo Sandri, prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Răsăritene, a reiterat în discursul său din 9 septembrie ceea ce a spus Papa Francisc, adică faptul că Naţiunile Unite trebuie să fie „locul unde deciziile se iau astfel încât nu doar se proclamă ci se şi apără concret, cu decizii şi acţiuni adecvate, demnitatea creştinilor din Orientul Mijlociu, împreună cu cei care aparţin oricărei alte minorităţi”.
Anterior, la un discurs de la o celebrare ecumenică de rugăciune, Episcopul maronit Gregory J. Mansour de Brooklyn, New York, a reflectat asupra lecturii evanghelice despre Fericiri, pe care le-a numit „cale de viaţă pentru creştini”. Chiar dacă o persoană este mânioasă – iar cei ce privesc evenimentele recente au dreptul să fie mânioşi – este greu să rămâi mânios după această lectură, a spus el. A sugerat celor 500 de persoane strânse la Hotelul Omni Shoreham din Washington că există trei căi de a răspunde atunci când creştinii şi alte minorităţi sunt persecutate. 1) Să te rogi şi să nu faci nimic, „spunându-ţi: creştinismul este făcut pentru suferinţă”; dar aceasta „nu este calea lui Isus”. 2) Să declari război, luptând cu orice instrument disponibil şi „să îi distrugi pe cei ce te distrug pe tine. Dar nici aceasta nu este calea lui Isus.” 3) Rezistenţa non-violentă, care a funcţionat la Martin Luther King, Mahatma Gandhi şi Sf. Papă Ioan Paul al II-lea. Aceasta cere „multă rugăciune, mult post, multă muncă de edificare a solidarităţii”. Dar „această rezistenţă non-violentă poate fi puternică”.
Episcopul Mansour, dar şi alţii, a vorbit despre atrocităţile la care sunt supuşi creştinii şi alte minorităţi în mâinile militanţilor Statului Islamic şi despre unitatea necesară pentru a lupta împotriva unor astfel de incidente. „Nu este niciodată acceptabil” ca oameni inocenţi să fie alungaţi din casele lor, forţaţi să îşi părăsească ţara şi „când se întorc acasă, casele să le fie capcane, astfel ca atunci când deschid uşa să fie ucişi”, a spus prelatul.
Episcopul Angaelos, din Biserica Ortodoxă Coptă de Alexandria, reprezentant al Papei Tawadros, a spus că articolul 18 din Declaraţia privind Drepturile Omului, care garantează libertatea de gândire şi libertatea religioasă, nu a fost ceva inventat în secolul XX. Aceste drepturi vin de la „un Dumnezeu iubitor” care permite chiar şi ca oamenii să îl respingă. „Acest drept a venit cu Adam şi Eva”, a spus el pe 10 septembrie. „Nimeni nu poate fi de acord cu o decapitare”, a spus el. Nimeni nu poate crede că oamenii pot fi „monede de schimb”. Vieţile „nu trebuie să devină statistici pentru ştirile de la ora 6” şi a cerut politicienilor: „Vă rog nu îi folosiţi pe fraţii şi surorile noastre ca monede de schimb.”
Cu o zi înainte, la Clubul Naţional de Presă, Catolicosul Aram de Cilicia, Patriarh al Bisericii Apostolice Armene, a subliniat că Patriarhii au venit la Washington „în apărarea libertăţii religioase, atât pentru creştini cât şi pentru alte minorităţi”. „Astăzi suntem noi victimele violării libertăţii religioase în Orientul Mijlociu. Mâine vor fi alţii poate, în Orientul Mijlociu sau în alte părţi”, a declarat el. De asemenea a subliniat că lumea se confruntă „cu un rău global care a avut şi are diferite nume, diferite forme, diferite expresii, care poate fi prezent aici şi acolo, în diferite locuri, care poate deveni omniprezent”. Patriarhul siriac catolic Ignaţiu Iosif al III-lea Younan a spus la rândul său presei că liderii creştini „nu sunt împotriva islamului ci împotriva modului greşit de profesare a islamului”.
Cardinalul Donald W. Wuerl de Washington le-a mulţumit Patriarhilor „pentru eroismul slujirii şi vieţii voastre. Vă mulţumesc pentru unitatea din slujirea voastră şi pentru ceea ce dăruiţi oamenilor voştri zi de zi. Nimeni nu cunoaşte suferinţa acestor oameni mai bine decât aceşti lideri adunaţi aici astăzi.”
