Biserica, universală şi misionară, nu poate fi absorbită în ea însăşi
19.09.2014, Vatican (Catholica) - Semnificaţia termenilor „catolică” şi „apostolică” atunci când vorbim despre Biserică a fost tema catehezei Papei Francisc din dimineaţa zilei de miercuri, 18 septembrie 2014, din cadrul audienţei generale, din Piaţa San Pietro, la care au participat 50.000 de credincioşi. Atunci când rostim Crezul, afirmăm că Biserica este catolică şi apostolică. „Catolică înseamnă universală”, a spus Sfântul Părinte, şi un semn al acestui fapt este acela că „ea vorbeşte toate limbile. Şi aceasta nu este altceva decât efectul Rusaliilor: într-adevăr, Duhul Sfânt i-a făcut capabili pe apostoli şi întreaga Biserică să facă să răsune tuturor, până la marginile pământului, Vestea Bună a mântuirii şi a iubirii lui Dumnezeu”.
„Astfel Biserica s-a născut catolică, adică ‘simfonică’ încă de la începuturi, şi nu poate să fie decât catolică, proiectată spre evanghelizare şi spre întâlnirea cu toţi. Cuvântul lui Dumnezeu se citeşte astăzi în toate limbile, toţi au Evanghelia în propria limbă, pentru a o citi.” Aici Pontiful a încurajat din nou la a purta mereu cu noi o Evanghelie mică, pentru a citi din ea în fiecare zi. „Dacă Biserica s-a născut catolică, înseamnă că s-a născut misionară. Dacă apostolii ar fi rămas în cenacol fără a ieşi ca să ducă Evanghelia, Biserica ar fi numai Biserica din acel popor, din acel oraş, din acel cenacol… Este ceea ce exprimăm calificând-o apostolică, pentru că apostolul este cel care duce vestea bună a Învierii lui Isus.”
„Acest termen ne aminteşte că Biserica, pe fundamentul Apostolilor şi în continuitate cu ei, este trimisă să proclame Evanghelia în lumea întreagă… Apostolii sunt cei care au mers şi au întemeiat noi Biserici, au constituit noi Episcopi şi astfel, noi continuăm munca lor… Şi acest lucru derivă din evenimentul Rusaliilor: într-adevăr, Duhul Sfânt este cel care depăşeşte orice rezistenţă, care învinge ispita de a ne închide în noi înşine, între puţini aleşi, şi de a ne considera unicii destinatari ai binecuvântării lui Dumnezeu. Dacă de exemplu unii creştini fac aceasta şi spun: ‘Noi suntem aleşii, numai noi’, în cele din urmă mor. Mor mai întâi în suflet, apoi vor muri în trup, pentru că nu au viaţă, nu sunt capabili să genereze viaţă: nu sunt apostolici. Şi tocmai Duhul ne conduce în întâmpinarea fraţilor, chiar şi a celor mai depărtaţi în orice sens, pentru ca să poată împărtăşi cu noi iubirea, pacea, bucuria pe care Domnul Înviat ni le-a lăsat în dar.”
„Ce înseamnă, pentru comunităţile noastre şi pentru fiecare dintre noi, a face parte dintr-o Biserică ce este catolică şi apostolică? Înainte de toate, înseamnă a avea la inimă mântuirea întregii omeniri, a nu ne simţi indiferenţi sau străini în faţa destinului atâtor fraţi ai noştri, ci deschişi şi solidari cu ei.” A face parte din Biserica apostolică, a mai continuat Pontiful, „înseamnă a fi conştienţi că credinţa noastră este ancorată în vestirea şi în mărturia Apostolilor înşişi ai lui Isus… şi de aceea să ne simţim mereu trimişi, în comuniune cu succesorii Apostolilor, să îl vestim, cu inima plină de bucurie, pe Cristos şi iubirea Sa întregii omeniri.”
Aici Sfântul Părinte a amintit „viaţa eroică a atâtor misionari şi misionare, care şi-au părăsit patria lor pentru a merge să vestească Evanghelia în alte ţări, în alte continente… Să aducem mulţumire Domnului pentru că Biserica noastră are atâţia misionari şi are încă nevoie şi mai mult de misionari! Să îi mulţumim Domnului pentru aceasta. Poate că printre atâţia tineri, băieţi şi fete care sunt aici, vreunul are voinţa de a deveni misionar: să meargă înainte! Este frumos acest lucru, a duce Evanghelia lui Isus… Aşadar să îi cerem Domnul să reînnoiască în noi darul Duhului Său, pentru ca fiecare comunitate creştină şi fiecare botezat să fie expresie a Sfintei Maici Biserici catolice şi apostolice.”
