Biserica are o nouă Fericită: Miriam Tereza Demianovici, călugăriţă
04.10.2014, Newark (Catholica) - Sâmbătă, 4 octombrie, are loc în catedrala din Newark, în statul american New Jersey, beatificarea călugăriţei Miriam Tereza Demianovici, din Congregaţia Surorile Carităţii Sfintei Elisabeta. Sfânta Liturghie şi ceremonia de beatificare sunt prezidate de Cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, citim pe situl Radio Vatican. Fiică de imigranţi slovaci, Tereza s-a născut la Bayonne în 1901. A crescut într-o casă din apropierea rafinăriilor de petrol care marchează peisajul din această parte a statului New Jersey. La începutul anilor 1920 a frecventat Colegiul „Sfânta Elisabeta” din Convent Station, unde a absolvit cu brio studiile de literatură. Încă din primii ani ai tinereţii a simţit, însă, dorinţa de a se dedica vieţii consacrate, şi în 1925 a intrat în Congregaţia Surorile Carităţii Sfintei Elisabeta.
În timpul anilor de formare religioasă, Miriam Tereza s-a evidenţiat prin intensa ei spiritualitate bazată pe experienţa comuniunii trinitare, încât unii au numit-o „Sfânta Tereza a Pruncului Isus a Americii”. În 1926, directorul ei spiritual i-a cerut să scrie o serie de conferinţe despre viaţa spirituală, pentru a veni în ajutorul celorlalte aspirante la viaţa consacrată. A scris 26 de conferinţe (Greater perfection), care au văzut lumina tiparului după moartea ei, survenită pe neaşteptate în 1927. Faima de sfinţenie s-a răspândit cu repeziciune şi în scurt timp numeroase haruri şi vindecări au fost atribuite rugăciunilor ei de mijlocire. Recunoaşterea restituirii miraculoase a vederii unui copil orb a deschis calea către beatificarea tinerei călugăriţe.
„În sora Miriam Tereza”, a explicat postulatoarea cauzei de beatificare, Silvia Correale, „se întâlnesc experienţa Bisericii din Răsărit şi a celei din Apus. Ea a fost botezată şi a primit Sfânta Împărtăşanie şi Mirul în ritul bizantin al Bisericii Greco-Catolice Rutene, de care aparţineau părinţii ei, şi nu şi-a schimbat apartenenţa rituală nici după intrarea în Congregaţia Surorile Carităţii Sfintei Elisabeta, care făcea parte din Biserica de rit roman sau latin. Prima Fericită care s-a născut şi a trăit în America secolului XX oferă o mărturie de sfinţenie tânără, care devine o aducere aminte pentru noile generaţii cu privire la modul în care pot trăi şi întrupa valorile creştine în cultura ţării şi a timpului”.
Fondate de Sfânta Elisabeta Ann Seton în 1809 la Emmitsburg, în Maryland, Surorile Carităţii au o spiritualitate bazată pe patrimoniul Sfinţilor Vincenţiu de Paoli şi Luisa de Marillac. În 1859, Maica Mary Xavier Mehegan a fondat la New Jersey congregaţia religioasă cunoscută cu numele de Surorile Carităţii Sfintei Elisabeta. Prezente în Statele Unite ale Americii, El Salvador şi Haiti, călugăriţele congregaţiei îşi desfăşoară apostolatul în domeniul educaţiei, asistenţei sanitare şi activităţii pastorale.
