Papa Francisc: Sinodul trebuie să asculte ritmul acestui timp
05.10.2014, Vatican (Catholica) - În cadrul veghii de rugăciune care a avut loc înainte de deschiderea Sinodului Episcopilor, Papa Francisc a spus că trebuie să fim atenţi la semnele timpurilor pentru a vedea nevoile familiei, ascultând, fiind deschişi şi privind spre Domnul. „Pentru a căuta ceea ce astăzi Domnul cere Bisericii sale, trebuie să ne aplecăm urechea la ritmul acestui timp şi să percepem ‚mirosul’ oamenilor de astăzi, până suntem impregnaţi de bucuriile şi speranţele lor, de tristeţile şi neliniştile lor. În acel moment vom şti să propunem cu credibilitate vestea bună despre familie”, le-a spus Pontiful Roman miilor de credincioşi reuniţi pentru veghea de rugăciune din seara zilei de 4 octombrie, din Piaţa San Pietro.
Familia, a observat Pontiful, este o şcoală de neegalat de umanitate, datorită „comuniunii de viaţă asumate de soţi, deschiderii lor la darul vieţii, protecţiei reciproce, întâlnirii şi amintirii generaţiilor, însoţirii educative, transmiterii credinţei creştine copiilor”. Cu cât rădăcinile unei familii sunt mai adânci, „cu atât în viaţă este posibil a ieşi şi a merge departe, fără a se rătăci şi fără a se simţi străini şi nicio ţară. Acest orizont ne ajută să percepem importanţa Adunării sinodale care se deschide mâine.”
Episcopul Romei s-a întors spre Evanghelie, spunând că în ea descoperim o mântuire care împlineşte cele mai profunde nevoi ale omenirii, pentru care Biserica este semn şi instrument. „Dacă n-ar fi aşa, edificiul nostru ar rămâne doar un castel de cărţi şi păstorii s-ar reduce la clerici de stat, pe buzele cărora poporul ar căuta în zadar prospeţimea şi ‚parfumul Evangheliei'”. De aceea, „De la Duhul Sfânt pentru părinţii sinodali să cerem, înainte de toate, darul ascultării: ascultarea lui Dumnezeu, ajungând să audă cu El strigătul poporului; ascultarea poporului, ajungând să respire voinţa la care Dumnezeu ne cheamă.”
„Alături de ascultare, să invocăm disponibilitatea la o confruntare sinceră, deschisă şi fraternă, care să ne facă să luăm asupra noastră cu responsabilitate pastorală întrebările pe care această schimbare de epocă le poartă cu sine. Să lăsăm să se reverse în inimile noastre, fără a pierde niciodată pacea, ci cu încrederea senină că la momentul potrivit Domnul nu va înceta să ne conducă la unitate. Istoria Bisericii oare nu ne relatează despre atâtea situaţii asemănătoare, pe care părinţii noştri au ştiut să le depăşească prin răbdare stăruitoare şi creativitate?”
În fine, secretul pentru aceasta, a explicat Papa, „se află într-o privire: şi este al treilea dar pe care-l implorăm cu rugăciunea noastră”. Pentru a merge înainte în mijlocul provocărilor contemporane, „condiţia decisivă este a menţine îndreptată privirea spre Isus Cristos, a sta în contemplarea şi în adorarea feţei Sale. Dacă vom asuma modul său de a gândi, de a trăi şi de a se relaţiona, nu vom trudi să traducem munca sinodală în indicaţii şi parcursuri pentru pastoraţia persoanei şi a familiei. Într-adevăr, de fiecare dată când ne întoarcem la izvorul experienţei creştine, se deschid drumuri noi şi posibilităţi negândite.”
Papa Francisc a continuat spunând că dacă aceasta va fi atitudinea constantă a participanţilor la Sinod, „ascultarea noastră şi confruntarea noastră despre familie, iubită cu privirea lui Cristos, vor deveni o ocazie providenţială cu care să reînnoim – după exemplul Sf. Francisc – Biserica şi societatea. Cu bucuria Evangheliei vom regăsi pasul unei Biserici reconciliate şi milostive, săracă şi prietenă a săracilor… Fie ca să sufle Vântul de la Rusalii asupra lucrărilor sinodale, asupra Bisericii, asupra întregii omeniri. Să desfacă nodurile care împiedică persoanele să se întâlnească, să vindece rănile care sângerează, aşa de mult, să reaprindă speranţa; există atâţia oameni fără speranţă! Să ne dea acea caritate creativă care permite să iubim aşa cum a iubit Isus. Şi vestirea noastră va regăsi vivacitatea şi dinamismul primilor misionari ai Evangheliei.”
