Propunerile de reformă a Curiei Romane au fost prezentate Cardinalilor

12.02.2015, Vatican (Catholica) - Reformarea Curiei Romane trebuie să promoveze „o mai mare armonie” între dicasterele vaticane, nu doar pentru a economisi bani sau a promova eficienţa, ci pentru a întări unitatea Bisericii şi abilitatea de a evangheliza, a susţinut Papa Francisc astăzi, 12 februarie. Pontiful a sosit în Aula Sinodală din Vatican cu o jumătate de oră înaintea Consistoriului, adică întâlnirea Cardinalilor lumii. Puţin peste 20 de Cardinali erau deja prezenţi, iar Papa i-a salutat după care s-a pus astfel încât să îi poată saluta la sosire pe fiecare în parte.

Nouăsprezece din cei douăzeci de prelaţi pe care Papa Francisc îi va introduce sâmbătă în Colegiul Cardinalilor au fost prezenţi astăzi, stând pe două rânduri în spatele Cardinalilor; conform Vaticanului, un total de 165 de Cardinali au fost prezenţi. Cu cei ce vor primi însemnele purpurii, Colegiul Cardinalilor are 227 de membri. Majoritatea celor ce nu au venit la întâlnire au ca explicaţie vârsta sau boala. Papa a dorit întâlnirea în special pentru a discuta cu Cardinalii propunerile C-9 (Consiliul celor nouă Cardinali din lumea întreagă) privind reforma Curiei.

Propunerile includ crearea a două noi dicastere mari şi de rang înalt: Congregaţia pentru Laici, Familie şi Viaţă, respectiv Congregaţia pentru Caritate, Justiţie şi Pace, a explicat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, pr. Federico Lombardi. Congregaţia din urmă ar include Consiliile Pontificale existente pentru Pastoraţia Operatorilor Sanitari, respectiv pentru Migranţi, dar ar avea şi o nouă secţiune dedicată „protejării creaţiei”. Gruparea propusă izvorăşte din înţelegerea „carităţii ca fiind fundamentală pentru esenţa, existenţa şi misiunea Bisericii”, şi lucrarea justiţiei „ca o consecinţă” a carităţii. Secţiunea specială pentru ecologie reflectă interesul şi angajamentul crescând al Bisericii pentru protejarea creaţiei. Secţiunea va acţiona şi în direcţia „ecologiei umane”, adică în ideea că mediile social şi politic pot să fie dăunătoare persoanei şi demnităţii umane.

„Există o viziune eclezială şi teologică” în spatele combinaţiei de Consilii Pontificale implicate şi în ridicarea la gradul de Congregaţie, a mai spus pr. Lombardi. „Nu este vorba doar de luarea unor dicastere şi unirea lor pentru a le reduce numărul.” Conciliul Vatican II a insistat pe vocaţia importantă a laicilor şi pe rolul lor în viaţa Bisericii, în special prin mărturisirea lui Cristos în lume. Aşa după cum sunt Congregaţii pentru Episcopi, pentru Cler şi pentru Viaţa Consacrată, pr. Lombardi a spus că a părut „natural” pentru C-9 să fie o Congregaţie pentru Laici. Dat fiind centralitatea vieţii de familie pentru mulţi laici, a fost logică combinarea celor două Consilii şi includerea Academiei Pontificale pentru Viaţă sub auspiciile noii Congregaţii. În timp ce Congregaţia va promovarea implicarea laicilor în Biserică, a spus pr. Lombardi, nu este foarte probabil, ci chiar aproape „de neconceput” ca un laic să fie numit prefect datorită responsabilităţilor pastorale ale unei Congregaţii în Vatican, ceea ce cere un ministru hirotonit, de regulă un Cardinal.

La începutul întâlnirii, Papa Francisc a amintit fraţilor săi Cardinali că reforma a fost cerută de Colegiul Cardinalilor în timpul întâlnirilor ce au precedat alegerea sa în 2013. „Scopul este să se ajungă la acea promovare a unei mai mari armonii în munca diferitelor dicastere şi birouri” din Vatican, a spus el, pentru a se avea „o colaborare mai eficientă cu transparenţă absolută, care să construiască o sinodalitate şi colegialitate autentică”, şi o responsabilitate comună sub conducerea Papei pentru binele întregii Biserici. „Reforma nu este un scop în sine”, a mai spus el, „ci un mod de a da o mărturie creştină puternică, de a promova mai eficient evanghelizarea, un spirit ecumenic mai rodnic şi a încuraja un dialog mai constructiv cu toţi”. Sfântul Părinte le-a mulţumit membrilor Consiliului Cardinalilor şi secretarului. În formularea propunerilor, C-9 a ţinut cont de „numeroase sugestii, inclusiv de cele făcute de capii” diferitelor Congregaţii şi Consilii din Vatican.

Cardinalul Oscar Rodriguez Maradiaga de Tegucigalpa, coordonatorul C-9, şi Episcopul Semeraro, secretarul C-9, au susţinut amândoi prezentări în faţa Cardinalilor pe tema propunerilor. Aceste propuneri, a subliniat Papa, trebuie să ajute Curia în atingerea scopului ei principal, de asistare a Pontifului „în exercitarea oficiului său pastoral suprem pentru binele şi slujirea Bisericii Universale şi a Bisericilor particulare”. Aşa după cum a făcut-o la începutul Sinodului Episcopilor din 2014, dedicat familiei, Papa Francisc i-a invitat pe Cardinali să îşi exprime opiniile cu deschidere, în fidelitate faţă de învăţătura Bisericii şi ţinând cont de preocuparea pentru mântuirea sufletelor.

Doisprezece prelaţi au intervenit în sesiunea de dimineaţă, a împărtăşit pr. Lombardi: în principal Cardinali care cunosc bine funcţionarea Curiei, dar nu numai. S-a observat că reforma este teologică şi juridică, şi că multe dintre aserţiunile ei ţin de dreptul canonic şi de jurisdicţia eclezială, precum şi de relaţia cu Conferinţele Episcopale. S-a mai subliniat că Papa nu este asistat doar de Curie, ci şi de Colegiul Cardinalilor şi de Sinodul Episcopilor. În acest sens s-a discutat tema sinodalităţii şi colegialităţii. În fine, a fost abordată şi problema pregătirii personalului Curiei Romane, precum şi posibilităţii rotaţiei pentru a se contracara rutina. În acest sens au fost exprimate atât opinii favorabile cât şi contrare, subliniindu-se că în unele domenii se cere un nivel înalt de specializare, iar din acest motiv schimbările nu sunt de recomandat.