Întâlnirea Familiilor din Eparhia de Oradea
24.03.2015, Oradea (Catholica) - Duminică, 22 martie 2015, la Mănăstirea Franciscană Maica Domnului din Oradea a avut loc Întâlnirea Eparhială a Familiilor din Eparhia de Oradea. Au răspuns invitaţiei PS Virgil Bercea numeroase familii din aproape întreaga Eparhie: Oradea, Zalău, Şimleu Silvaniei, Carei, Beiuş, Marghita, Beliu, Bobota, Sîntandrei, Sînlazăr, Ardud, Cosnici. Tema acestei prime întâlniri la nivel eparhial surprinde o permanentă preocupare a Bisericii Catolice după Conciliul Vatican II: Familia şi Evanghelizarea.
Programul zilei a început cu primirea participanţilor, spre a se uni apoi cu toţii în rugăciune prin participarea la Sfânta Liturghie Arhierească, celebrată de PS Virgil Bercea, Episcop greco-catolic al Eparhiei de Oradea, alături de preoţii care au însoţit familiile prezente. La finalul liturghiei toate familiile au rostit împreună rugăciunea Papei Francisc pentru familii, încredinţându-se ocrotirii Sfintei Familii din Nazaret.
După Liturghie a avut loc prima conferinţă a zilei, în cadrul căreia pr. Mihai Vătămănelu a prezentat tema „Familia şi evanghelizarea”, subliniind că în zilele noastre a evangheliza echivalează cu a semăna în inima fratelui aceste cuvinte ale lui Isus: „Eu te iubesc infinit de mult; mi-am dat întreaga Mea viaţă pentru tine, am murit pentru tine şi apoi am înviat pentru că te aştept în Casa Mea, care vreau să devină şi a ta!”, iar în lumina acestor cuvinte parohiile noastre trebuie să treacă la acţiune, să treacă de la „veniţi” la „mergeţi”. Pentru a surprinde ecoul mesajului transmis, a urmat un moment de împărtăşire, prin care am înţeles din mărturiile celor prezenţi că suntem chemaţi să alcătuim „poporul trimişilor” pentru a fi lumina şi fermentul lumii, deoarece este mandatul lui Isus încredinţat nouă prin cuvintele: „Mergeţi în toată lumea şi predicaţi Evanghelia la toată făptura” (Mc. 16,15). „Aşadar, mergeţi, faceţi ucenici din toate naţiunile” (Mt. 28,19).
S-a subliniat în mod special caracterul de misiune al Sacramentului Căsătoriei, care prin harul său cheamă soţii creştini să „producă” punţi între Cristos şi persoanele pe care soţii le întâlnesc. „Familia creştină este inclusă în aşa măsură în misterul Bisericii încât ia parte, în felul ei, la misiunea de mântuire proprie Bisericii, anume: soţii şi părinţii creştini, în puterea sacramentului, „au – în starea lor de viaţă şi în funcţia lor – darul propriu în mijlocul poporului lui Dumnezeu”. De aceea, nu numai că „primesc” iubirea lui Cristos, devenind comunitate „mântuită”, ci sunt chemaţi, de asemenea, să „transmită” fraţilor aceeaşi dragoste a lui Cristos, devenind în felul acesta o comunitate „care mântuieşte” (Familiaris Consortio). Ora prânzului şi agapa frăţească pregătită au fost moment şi prilej de comuniune, mai bună cunoaştere şi împărtăşire între toţi cei prezenţi.
A doua conferinţă a întâlnirii a fost susţinută de pr. Mihai Tegzeş şi a avut ca temă „Trimiterea celor 72 de ucenici”. Momentul de împărtăşire ne-a întărit şi ne-a confirmat credinţa că prin iubirea şi slujirea în familie şi în ambientul de viaţă avem misiunea de a-l face cunoscut pe Isus, de a duce Vestea cea Bună tuturor, mergând asemeni unui miel blând în mijlocul lupilor. Credinţa se întăreşte dăruind-o. Părintele a mai spus: misiunea nu este atât a merge să spui altora multe lucruri… ci a mărturisi că Isus e Fiul şi că toţi suntem fraţi, fiii aceluiaşi Tată. Şi mărturisim prin viaţa noastră care se deschide, iubeşte, se dăruieşte şi intră în comuniune cu alţii neexcluzând pe nimeni… dacă excludem pe unul Îl excludem pe Dumnezeu care s-a făcut ultimul. Misiunea nu este rezervată doar preoţilor, ci este o datorie a fiecărui om… Dacă eu ştiu că un om este fratele meu pentru că avem acelaşi tată, iar el nu ştie, atunci eu îi vestesc că avem acelaşi tată… Mai întâi prin comportamentul meu fratern faţă de el, iar apoi dacă îmi cere, îi vestesc şi cu cuvintele.
Întâlnirea s-a încheiat printr-un moment de rugăciune comună pentru familii, rugându-l pe Dumnezeu care ascultă toate rugăciunile să îl trimită pe Spiritul Sfânt să lumineze Biserica la începutul drumului sinodal, pentru ca, având în faţă splendoarea iubirii adevărate care transpare din Sfânta Familie de la Nazaret, să înveţe de la ea libertatea şi ascultarea, pentru a răspunde cu încredere şi umilinţă la provocările lumii de astăzi. (Simona Cobe pentru EGCO.ro)



