Cardinalul Tauran: Războaiele nu sunt religioase ci politice
23.08.2015, Roma (Catholica) - Întâlnirea Prieteniei între Popoare, inițiativă a Mișcării ecleziale catolice Comunione e Liberazione ajunsă în acest an la cea de-a 36-a ediție, a început în 20 august 2015, în orașul italian Rimini. Inaugurarea a stat sub semnul dialogului interreligios, trei reprezentanți, un creștin catolic, un musulman și un evreu, dând mărturie despre faptul că religiile trebuie „să îl edifice pe om nu să îl distrugă”. Despre acest subiect s-a vorbit în cadrul simpozionului cu titlul „Religiile fac parte din soluție, nefiind problema”, la care a participat Cardinalul Jean-Louis Tauran, președinte al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios, alături de Marele Rabin al Franței, Korsia, și rectorul moscheii Othmane, din apropierea orașului Lyon.
Scopul dialogului dintre religii este de a urma un parcurs comun „spre adevăr”. Acest parcurs, a subliniat Cardinalul Tauran, le pune creștinilor trei problematici de înfruntat: identitatea celui care dialoghează, căci nu există posibilitatea dialogării în ambiguitate; atenția față de celălalt, căci cealaltă persoană nu trebuie considerată ca fiind un dușman doar pentru că se roagă și gândește în mod diferit față de noi; și sinceritatea intențiilor reciproce. Într-un interviu pentru Radio Vatican, Cardinalul a declarat: „În zilele noastre nu există un conflict de natură religioasă. Toate conflictele pe care le avem de gestionat au motivații politice. Însă, când se privește la lumea de astăzi, aceasta nu poate fi înțeleasă fără religie. Iată marele paradox.”
„În urmă cu un secol ni se spunea că ‘Dumnezeu este mort’, însă constatăm că nu este mort ci, dimpotrivă, este cât se poate de prezent. Acest paradox ne determină așadar să dialogăm, întrucât Dumnezeu face parte din viața omului de astăzi. Omul este o ființă cu sentimente religioase.” Întrebat de ce religiile sunt deseori prezente în cadrul conflictelor, a răspuns: „Înainte de toate, nu este vorba despre prezența religiilor în conflicte, ci a unor adepți ai acestora, bărbați și femei care poartă stigmatul păcatului original. Se știe că violența va fi prezentă până la sfârșitul lumii, după cum citim și în Constituția conciliară Gaudium et spes. Trebuie să fim însă capabili să gestionăm violența și să învingem răul prin bine.”
O altă întrebare a interviului s-a referit la atitudinea avută de mulți politicieni complet detașați de religie care, pentru a evita conflictele, știrbesc identitățile, inclusiv pe cea religioasă. „În privința dialogului interreligios, primul aspect asupra căruia trebuie să ne oprim este identitatea – așa cum a spus în intervenția sa și rectorul moscheii din Lyon. Identitatea înseamnă să știu cine sunt, în ce cred, care sunt valorile fundamentale care îmi călăuzesc viața. Nu există posibilitatea unui dialog interreligios care să se sprijine pe ambiguitate. Este necesar să avem o idee clară despre conținutul credinței noastre.”
„Lipsa păcii, în zilele noastre, depinde și de o alianță dintre religii și regimuri politice?”, a mai fost întrebat Cardinalul Tauran? „În anumite cazuri, da”, a răspuns el. „Însă este vorba de religii, nu de credincioși. Credincioșii sunt o forță a binelui și acest lucru se poate vedea. Este foarte important ca mijloacele de comunicare să insiste mai mult asupra acestor aspecte pozitive. De exemplu, la Bagdad, o familie musulmană găzduiește de doi ani o familie creștină. Acesta este un lucru foarte frumos. Sau preoții dominicani care au fondat la Bagdag, în urmă cu doi ani, Academia Științelor Sociale, unde studiază peste o mie de studenți, aproape toți fiind musulmani. Acestea sunt exemple frumoase care aduc lumină în mijlocul tenebrelor, exemple despre care trebuie să vorbim.”
