Pelerinaj al jurnaliștilor italieni în România
09.09.2015, Roma (Catholica) - S-a desfășurat în perioada 29 august – 3 septembrie 2015 pelerinajul „Calea Aradului, un drum într-o țară de frontieră”, proiect de relații instituționale promovat de Radio România. Au fost invitați jurnaliști de la diferite posturi de radio care emit în limba italiană, printre care și Monia Parente, de la programul „Orizonturi creștine” de la Radio Vatican. Pelerinajul instituțional s-a bucurat de sprijinul Ambasadei Italiei de la București, al comunității italofone din România și al Ministerului Afacerilor Externe. La întoarcere din România, Monia Parente a acordat un interviu pentru redacția în limba română a Radio Vatican.
„A fost vorba de un pelerinaj istoric și cultural între orașele Timișoara și Arad, în partea de vest a României”, a explicat ea. „Ceea ce am traversat pe jos este un teritoriu de graniță, locuit de numeroase etnii, cărora li s-a alăturat în ultimii 25 de ani o importantă comunitate antreprenorială italiană, cea mai numeroasă din țară; sunt peste 5.000 de italieni care locuiesc în această zonă și aproximativ 600 de studenți italieni, care studiază medicina la Universitatea de Vest din Arad. O zonă bogată în lăcașuri de cult ortodoxe, catolice și de alte confesiuni, pe lângă fortărețele impunătoare și locurile arheologice încântătoare. Vizita a făcut parte din ‘proiectul dedicat multiculturalității și ecumenismului’, cum a subliniat promotoarea acestei inițiative, jurnalista Iuliana Anghel, de la Radio România Internațional.”
„Pelerinajul nostru a început pe 29 august 2015, la Mănăstirea ortodoxă de la Feredeu, comuna Șiria, și a continuat cu ‘Valea Vinului’, până la Bazilica de la Maria Radna, în Lipova, unde am putut admira impresionantul Complex conventual, recent restaurat și inaugurat pe 2 august, în prezența trimisului special al Papei Francisc, Cardinalul Joachim Meisner, Arhiepiscop emerit de Koln. Călătoria noastră a continuat cu vizitarea bisericii catolice bulgare de la Vinga, un alt exemplu de bogăție culturală și religioasă ce caracterizează întreaga țară. Spun aceasta amintind că România se află la intersecția Europei Centrale și Orientale, iar Sf. Ioan Paul al II-lea, în istorica sa călătorie apostolică, în anul 1999, o numea ‘Grădina Maicii Domnului’.”
„Drumurile noastre în județul Arad au dus apoi la Mănăstirea ortodoxă de la Hodoș-Bodrog, în localitatea omonimă, unde este conservată icoana miraculoasă a Preasfintei Fecioare cu Pruncul Isus. Este un frumos loc de rugăciune, o adevărată oază de liniște, cufundată în verde; acesta a fost primul impact pe care l-am simțit când am ajuns la Mănăstire. Apoi am ajuns în orașul Arad, un adevărat muzeu în aer liber, așa l-aș defini, datorită diferitelor sale stiluri arhitecturale. Orașul Arad este de altfel și candidat să devină Capitală europeană a culturii în 2021. Ultima etapă a pelerinajului nostru a fost în orașul Timișoara, de la care am pornit spre casă. Timișoara este orașul cel mai mare din Vestul României, candidat și acesta pentru 2021.”
Întrebată care a fost caracteristica acestui pelerinaj, în care jurnalismul și turismul și-au dat întâlnire, Monia Parente a răspuns: „Când vorbim de un pelerinaj, ne referim la un itinerariu care dintr-un punct de vedere conduce la o destinație sau cel puțin un loc, un Sanctuar… Acesta însă este un pelerinaj pe care noi l-am definit ‘inedit’ Pentru că este un pelerinaj care ne-a condus să cunoaștem un teritoriu. Din acest motiv traseul nostru s-a schimbat uneori, deoarece ne lăsam ghidați deseori tocmai de locul în care ne aflam.”
„A fost un pelerinaj de cunoaștere care ne-a permis să fim învăluiți de tot ceea ce ne înconjura: de natură, de tot; nu pot uita câmpurile întinse de porumb și floarea soarelui, nu voi uita Valea Vinului, cu acele coline dulci pe care se cultivă vița-de-vie, asemănător Italiei; nu voi uita apoi satele mici, într-adevăr pierdute, dar bogate în tradiții, pline de viață. M-au impresionat apoi foarte mult orașele Arad și Timișoara cu arhitectura și eleganța pe care o comunică, și nu în ultimul rând ospitalitatea românilor: poate și datorită apropierii lingvistice, dar am simțit cum avem o istorie care ne apropie; am simțit acest popor într-adevăr apropiat.”
