Pr. Raniero Cantalamessa: Lumina lui Cristos să strălucească pe chipul Bisericii!
04.12.2015, Vatican (Catholica) - În prezența Papei Francisc, predicatorul Casei Pontificale, pr. Raniero Cantalamessa, a ținut în cursul dimineții de vineri, 4 decembrie 2015, în Capela „Redemptoris Mater”, din Vatican, prima predică din Advent. Toate cele trei meditații din perioada Adventului vor fi dedicate Constituției Dogmatice despre Biserică „Lumen Gentium”, predicatorul Casei Pontificale propunând o relectură cristologică a documentului conciliar. „Cristos fiind lumina lumii” este tema primei predici din Advent, alegerea fiind susținută de convingerea că documentele Conciliului Vatican II au încă multe de spus „ca texte de spiritualitate, utile pentru edificarea credinței”, citim pe situl Radio Vatican.
Pornind de la titlul Constituției dogmatice despre Biserică, pr. Cantalamessa a indicat originea acestuia în fragmentul din capitolul 2 al Evangheliei după Sfântul Luca, mai exact în salutul adresat lui Mesia de bătrânul Simeon: „Acum eliberează-l, Stăpâne, pe slujitorul Tău în pace, după cuvântul Tău, pentru că ochii mei au văzut mântuirea Ta pe care ai pregătit-o în fața tuturor popoarelor: lumină spre luminarea neamurilor și spre gloria poporului Tău Israel!” „În acea frază inițială se află cheia de interpretare a întregii ecleziologii a Conciliului Vatican II. Aceasta este o ecleziologie cristologică și de aceea spirituală și mistică înainte de a fi socială și instituțională. Este necesar să se pună din nou pe primul plan această dimensiune cristologică a ecleziologiei Conciliului și în vederea unei evanghelizări mai eficiente.”
„Nu îl acceptăm pe Cristos din iubire față de Biserică, ci acceptăm Biserica din iubire față de Cristos. Chiar și o Biserică desfigurată de păcatul multora dintre reprezentanții săi.” Predicatorul Casei Pontificale a dorit să sublinieze încă de la început că nu este nicidecum el primul care a pus în lumină dimensiunea esențialmente cristologică a ecleziologiei Conciliului Vatican II: „Recitind numeroasele scrieri despre Biserică ale teologului Joseph Ratzinger, pe atunci Cardinal, mi-am dat seama cu câtă insistență a încercat să mențină vie această dimensiune a doctrinei despre Biserică, conținută în ‘Lumen gentium’.”
„Același apel la înțelegerea implicațiilor doctrinale ale frazei inițiale: ‘Cristos este LUMINA NEAMURILOR; de aceea Conciliul, întrunit în Duhul Sfânt, dorește ca, vestind Evanghelia la toată făptura (Marcu 16,15), să lumineze pe toți oamenii cu lumina lui Cristos, care strălucește pe chipul Bisericii’ se găsește deja în scrierile sale, urmată de afirmația: ‘Dacă cineva vrea să înțeleagă în mod corect Conciliul Vatican II, trebuie să înceapă întotdeauna de la această frază inițială'” (J. Ratzinger, Ecleziologia Conciliului Vatican II).
Precizând imediat, pentru evitarea oricărei neclarități, că această viziune spirituală și interioară a Bisericii nu a fost niciodată negată de cineva, pr. Cantalamessa a atras atenția asupra riscului ca noutatea să pună în umbră anticul, ca prezentul să ducă la pierderea din vedere a eternului, iar ceea ce este urgent să domine ceea ce este important. „Astfel s-a ajuns ca ideile de comuniune eclezială și de popor să fie uneori dezvoltate doar în sens orizontal și sociologic, mai exact pe fundalul opoziției dintre koinonia și ierarhie, insistând mai mult asupra comuniunii dintre membrii Bisericii decât pe comuniunea dintre toate membrele și Cristos”.
Predicatorul Casei Pontificale a pus accentul pe necesitatea restabilirii echilibrului dintre o viziune a Bisericii condiționată de dezbateri de moment și viziunea spirituală și mistică a Noului Testament și a Părinților Bisericii. Întrebarea care a călăuzit meditația pr. Cantalamessa din cadrul primei predici din Advent a fost: „Cine este Biserica?”, nu „Ce este Biserica?” „Am spus la început că nu îl acceptăm Cristos din iubire față de Biserică ci acceptăm Biserica din iubire față de Cristos. Să încercăm așadar să îl iubim pe Cristos și să facem să fie iubit, astfel aducând cel mai bun serviciu Bisericii. Dacă Biserica este Mireasa lui Cristos, aceasta generează noi fii prin unirea, din iubire, cu Mirele său. Rodnicia Bisericii depinde de iubirea sa față de Cristos. Serviciul cel mai prețios pe care fiecare dintre noi îl poate aduce Bisericii este de a-l iubi pe Cristos și de a fi tot mai apropiați de El”.
