Cardinalul Mauro Piacenza: Să punem în centru Sacramentul Spovezii
02.03.2016, Vatican (Catholica) - „Într-un context care îl neagă pe Cristos, este urgent să se reafirme adevărul Întrupării și unicitatea valorii mântuitoare a Crucii”, a spus Cardinalul Mauro Piacenza marți, 1 martie 2016, în lectio magistralis cu care a deschis al XXVII-lea Curs despre Forul Intern, la palatul Cancelariei. Penitențiarul Major a repetat invitația conținută în bula papală de convocare a Jubileului extraordinar al Milostivirii: „Să punem în centru cu convingere Sacramentul Reconcilierii”. Un „strigăt revelator al unei gândiri, al unei evaluări despre această lume și despre misiunea Bisericii”, citim în materialul de pe ITRC.ro, în traducerea pr. dr. Mihai Pătrașcu.
Vestirea Bisericii, a adăugat Cardinalul, care îl indică „prezent în lume pe Mielul lui Dumnezeu, constituie cel mai puternic ‘antidot’ la veninul șarpelui din vechime, mincinosul”. Astăzi, a continuat, „minciuna principelui acestei lumi încearcă să răstoarne această vestire în fiecare parte a sa: Mielul, lumea și păcatul”. Înainte de toate cu o „reducție ‘moralistă’ a vestirii creștine, care ar vrea să o priveze de pretenția sa de adevăr, pentru a o izola în limitele, naive, ale unui cod etic, care nu poate avea nicio incidență reală asupra inimii omului, făcut pentru Ființă mai înainte decât pentru a trebui să fie”.
În al doilea rând, cu o „canonizare a lumii”, pentru că „ispititorul ar vrea înainte de toate să prezinte ‘această’ lume, ostilă lui Cristos, drept cea mai bună, sau oricum ca unica posibilă. Orice altă privire asupra lumii, în măsura în care ar merge ‘dincolo’ de pragul privatului și al particularului, ar fi considerată prin natura sa ‘violentă’, deci inacceptabilă. Este dictatura gândirii unice, atât de departe de gândirea comună de matrice creștină!” În al treilea rând, cu „normalizarea păcatului”. „Mincinosul”, a afirmat Cardinalul Piacenza, „încearcă să nege păcatul, pentru ca să ațipească în inima omului invocarea mântuirii”. Însă „niciodată nu este posibil să se ‘nege’ păcatul în totalitatea sa, pentru că el reprezintă o experiență dureroasă și universală. Așadar, ispititorul încearcă să concentreze atenția omului nu numai asupra ‘unor’ specii de rău, cele repugnante în ochii opiniei publice”.
„Într-un context care îl neagă pe Cristos”, a explicat Cardinalul Piacenza, „este urgent să se reafirme adevărul Întrupării și unicitatea valorii mântuitoare a Crucii. Într-un context care canonizează lumea, este necesar să se redescopere diferența ioanee inevitabilă dintre Biserică și lume, în acceptarea umilă și clară a faptului că ‘oamenii au preferat întunericul în locul luminii’. În fața minciunii cu privire la păcat reiese exigența de a-i educa pe oameni să numească lucrurile cu numele lor, fără ambiguități”.
Iată așadar necesitatea de „a-l afirma din nou pe Cristos”, adică de „a redescoperi esențialul vestirii evanghelice”. Precum și necesitatea unei „reluări a umanului”. „Istoria ne învață că acela care îl apără pe Dumnezeu îl apără pe om și cine îl apără pe om îl apără pe Dumnezeu. Nu raționamentele teologice perfecte, chiar corecte doctrinal și fidele față de realitatea revelată, vor convinge; mai ales dacă nu vor fi susținute de claritatea unei priviri noi asupra realității și a unei umanități schimbate chiar de acele adevăruri”.
„Celui care îl neagă pe Cristos și eficacitatea mântuitoare a Mielului jertfit”, a încheiat Cardinalul Piacenza, „îi răspundem cu recuperarea vestirii Mântuitorului și a unicului cult mântuitor, care aduc cu sine recuperarea umanului. Celui care neagă posibilitatea unei lumi diferite, invitând să ne resemnăm cu aceasta, îi răspundem privind la Răstignit, care a realizat o lume cu adevărat nouă. Celui care ar dori să normalizeze păcatul îi răspundem repunând în centru Sacramentul Spovezii. În Sacramentul Spovezii este înfrântă acea singurătate radicală pe care omul o simte în păcatul său, pe care omul o trăiește într-o lume în mod fals perfectă, pe care omul o trăiește ori de câte ori Cristos este negat.”
