Un document intern al SSPX, ajuns la presă, redă așteptările lor
28.04.2016, Roma (Catholica) - Papa Francisc ar putea admite Societatea Sf. Pius al X-lea cu stat canonic obișnuit în cadrul Bisericii, fără vreo cerință specială privitor la anumite pasaje din Conciliul Vatican II, respinse de SSPX. „Probabil doar Papa Francisc poate să facă un astfel de pas, dat fiind impredictibilitatea sa”, se poate citi într-un document intern al SSPX ajuns săptămânile trecute în presă. Intitulat „Considerații asupra Bisericii și poziției SSPX în ea”, textul prezintă șase motivații pentru care grupul ar trebui să accepte – ipotetica – reglementare a poziției oferită de Papa Francisc. De asemenea răspunde unor posibile obiecții.
„Se pare că a venit timpul normalizării situației Societății”, se citește în textul din 19 februarie, scris de pr. Franz Schmidberger, rectorul seminarului SSPX din Germania. Pr. Schmidberger a fost superior general al SSPX între 1982 și 1994. El susține că Vaticanul „a tot scăzut treptat din cerințe, iar propunerile recente nu mai vorbesc despre recunoașterea Conciliului Vatican II sau a legitimității Novus Ordo Missae”. Pe 10 aprilie, Episcopul Bernard Fellay, actualul superior general al SSPX, a spus în fața a 4000 de pelerini în orașul francez Le Puy-en-Velay că există o „schimbare profundă” în relația dintre Societate și Vatican, provocată de „situația cumplită” din Biserică: „în mijlocul acestei dezordini […] vine această șoaptă: ‘Nu, nu vă putem forța să acceptați Conciliul’. Poate nu vor spune aceasta clar, dar cu adevărat nouă ne-au spus așa în sfârșit.”
În timp ce aceste afirmații trebuie privite cu rezerve, există o oarecare confirmare dinspre Roma. Arhiepiscopul Guido Pozzo, secretarul comisiei pontificale Ecclesia Dei – organismul din Vatican responsabil de discuțiile doctrinare cu SSPX – afirma într-un interviu din 6 aprilie pentru La Croix că „în ceea ce privește Conciliul Vatican II, baza acoperită în întâlnirile din ultimii ani a condus la o clarificare importantă: Conciliul Vatican II poate fi înțeles adecvat doar în contextul întregii Tradiții a Bisericii și a Magisteriului ei. Anumite probleme pot rămâne subiect de discuții și de clarificări.”
CatholicNewsAgency susține că are informații de la surse de încredere că textul pr. Schmidberger este autentic. Împărțit în șapte secțiuni și întins pe trei pagini, documentul rezumă istoria relației cu Roma și oferă argumente pentru reconcilierea deplină, dar și considerente practice privind o astfel de schimbare de statut. Mai include o secțiune de întrebări și răspunsuri legate de reconcilierea cu Roma, cu întrebări care îi preocupă pe membrii SSPX care nu privesc cu ochi buni reconcilierea.
Pr. Schmidberger spune că „orice situație anormală tinde de la sine spre normalizare”. A vorbit despre pericolul ca unii să nu mai simtă ca anormală situația SSPX: dacă preoții Societății „se simt confortabil în situația de libertate relativ la dependența de ierarhie, atunci inerent apare pierderea treptată a ‘sensus ecclesiae’.” De asemenea SSPX este conștientă că în curând va avea nevoie de noi Episcopi, dorind să meargă pe calea unor consacrări licite. Textul concluzionează: dacă „Dumnezeu dorește să vină în ajutorul Bisericii Sale, care sângerează datorită la mii de răni, are mii de căi diferite să o facă. Una dintre acestea este recunoașterea oficială a SSPX de către autoritățile romane”. O soluție întrevăzută în ipoteza reconcilierii ar fi recunoașterea grupului ca „prelatură personală”, structură canonică folosită până acum doar pentru Opus Dei.
