Pr. Cornel Berea și pr. Alois Bulai: Lumea este însetată de Sfânta Scriptură
24.06.2016, Iași (Catholica) - La Editura Sapientia din Iași a apărut de curând cartea Lumea este însetată de Sfânta Scriptură, scrisă sub forma de interviu de pr. Cornel Berea și pr. Alois Bulai. Cartea apare în colecția „Creștinism în contemporaneitate”, în format 14×20, are 44 de pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 10 lei. Iată cum prezintă cartea pr. Berea.
În luna aprilie 2015, pr. Alois Bulai, profesor de exegeză și teologie biblică la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iași, a avut răbdarea și bunăvoința de a-mi acorda două întrevederi, în cadrul cărora am dorit să abordez relația sfinției sale cu Biblia. Metoda cea mai potrivită mi s-a părut a fi cea a „interviului”, cu dorința de a surprinde oarecum spontan ceea ce este strict personal și, adesea, nu foarte cunoscut din viața aceluia care a avut cea mai mare contribuție la traducerea modernă a Bibliei în limba română, în Biserica Romano-Catolică.
Îmi pregătisem dinainte unele întrebări, iar altele au apărut pe parcurs, de-a lungul discuției. De altfel, cei care au avut ocazia de a sta mai pe îndelete de vorbă cu părintele știu că răspunsurile lui pot să trezească întrebări neașteptate, ca și momente de tăcere, de reflecție. Uneori, mi s-a părut că părintele Alois își citea propriul itinerar de viață în mod biblic, dacă îmi este permis să mă exprim astfel. Lectura sapiențială a vieții, specifică unor cărți din Biblie, caută să surprindă neprevăzutul lui Dumnezeu, neașteptatul care se coboară în viața noastră. Cel-imposibil-de-înțeles se află la început de drum, dar devine Cel pe care îl adorăm la sfârșitul itinerarului.
Am simțit adesea că unele întrebări ar fi putut fi formulate diferit, cu scopul de a obține și mai multe detalii. Am dorit să respect însă o caracteristică umană a interlocutorului meu, pe care o consider rară: reținerea în a vorbi despre sine și despre propria activitate. A traduce Biblia, muncă pe care nu oricine poate să o ducă la bun sfârșit, ar putea fi un titlu de glorie și chiar de orgoliu. Nu și pentru părintele Bulai. Pentru el, o astfel de muncă a reprezentat un privilegiu și o slujire, ambele nemeritate, ambele imposibil de atins fără colaborarea mai multor persoane, pe care părintele are mereu grijă să le menționeze.
Interviul nu a fost foarte lung. Scopul acestuia nu a fost publicarea unei cărți voluminoase. Intenția reală a fost aceea de a oferi o mărturie și un îndemn: mărturia unei iubiri reale față de Cuvântul lui Dumnezeu și îndemnul de a fi slujitori ai Cuvântului. Aceasta este, de altfel, și maniera cea mai potrivită de a-l descrie pe părintele Alois: un slujitor al Cuvântului.