S-a reunit comisia de investigare istorică a cazului Cardinalului Stepinac
15.07.2016, Vatican (Catholica) - O comisie papală care studiază viața unui Cardinal croat acuzat ar fi fost simpatizant al naziștilor, dar al cărui conaționali vor să îl vadă declarat ca sfânt, s-a reunit recent pentru prima oară. Acum doi ani, Vaticanul a recunoscut un al doilea miracol mijlocit de Cardinalul Aloysius Stepinac – miracol ale cărui detalii au rămas nedezvăluite – ceea ce ar deschide calea spre canonizarea lui. Tot ceea ce mai trebuia era doar semnătura Papei.
La presiunea guvernului sârb și a Bisericii Ortodoxe din acea țară, Papa Francisc a decis să facă ceva fără precedent: să constituie o comisie formată din Episcopi și istorici care să examineze comportamentul Cardinalului Stepinac, pentru a verifica dacă a colaborat cu regimul Ustase (o mișcare revoluționară croată), un amestec – conform Wikipedia – de fascism, romano-catolicism și naționalism croat, regim responsabil de moartea a mii de sârbi și de evrei. Pe de altă parte, mulți croați cred cu convingere că fostul Arhiepiscop de Zagreb ar trebui canonizat, văzându-l ca un erou care s-a opus comunismului.
Într-o declarație a Vaticanului se spune că noii comisii, ce s-a reunit marți și miercuri, i s-a cerut să clarifice „probleme de natură istorică” legate de comportamentul Cardinalului Stepinac, „înainte, în timpul și după cel de-al doilea război mondial”, dar se subliniază că această muncă nu va interfera cu decizia privind canonizarea croatului, decizie rezervată Sfântului Scaun. Comisia, condusă de pr. Bernard Ardura, președintele Comitetului pontifical pentru Științe Istorice, ar urma să lucreze timp de un an de zile, fiind constituită în baza dialogului dintre Biserica Ortodoxă Sârbă și Conferința Episcopală Catolică Croată.
Atât președintele sârb, Tomislav Nikolic, cât și capul Bisericii Ortodoxe din această țară, Patriarhul Irineu, au susținut că prelatul croat nu trebuie declarat sfânt, iar conform unei surse din Vatican, invocată de Vatican Insider, chiar și Patriarhul ecumenic și-ar fi exprimat aceeași opinie. Iar PF Bartolomeu este cunoscut ca un apropiat al Papei. În scrisoarea către Pontif, președintele sârb spune că eventuala canonizare a Cardinalului ce a decedat în 1960, după ce fusese închis de comuniști, ar da semnalul „reabilitării unei personalități care, să o spunem elegant, s-a făcut surd la crimele împotriva a sute de mii de sârbi, evrei și alte grupuri etnice în cel de-al doilea război mondial”.
Ca răspuns, croații, care sunt în procent de 90% catolici, au lansat propria ofensivă diplomatică, iar în aprilie, președintele Kolinda Grabar-Kitarovic și premierul Tihomir Oreskovic s-au întâlnit cu Papa. Ambii croați l-au susținut pe Cardinalul beatificat în 1998, spunându-i Papei Francisc că necanonizarea prelatului este „ca și cum ai avea un copil și nu poți să îl îmbrățișezi”. Comisia este formată din zece membri, predominant Episcopi catolici și ortodocși. Din partea croată fac parte Cardinalul Josip Bozanic, Arhiepiscop de Zagreb; Episcopul Ratko Peric de Mostar-Duvno; Episcopul Antun Skorcevic de Pozega; dr. Jure Kristo, de la Institutul Croat de Istorie; dr. Mario Jareb, membru al Comitetului Național Croat pentru Științe Istorice. Din partea sârbă fac parte PF Amfilohie, Mitropolit de Muntenegru și Litoral; PF Porfirie, Mitropolit de Zagreb și Ljubljana; PS Irineu, Episcop de Novi Sad și Backa; PS Iovan, Episcop de Slavonia; prof. Darko Tanaskovic, ambasadorul Serbiei la UNESCO și fost ambasador la Sfântul Scaun. Următoarea întâlnire va avea loc în Zagreb, în 17-18 octombrie.
