Papa Francisc a instituit Ziua Mondială a Săracilor
21.11.2016, Vatican (Catholica) - În noua scrisoare apostolică „Misericordia et Misera”, publicată pe 21 noiembrie și semnată de Pontif pe 20 noiembrie, în timpul Liturghiei de închidere a Jubileului Milostivirii, Papa Francisc subliniază că „acesta este timpul milostivirii. Fiecare zi a călătoriei noastre este marcată de prezența lui Dumnezeu. Este un timp al milostivirii și fiecare dintre noi și pentru toți la un loc, căci nimeni nu se poate considera tăiat de la apropierea lui Dumnezeu și de la puterea iubirii Sale tandre”, scrie Papa, indicând în special spre cei slabi, vulnerabili și excluși. Este un timp al milostivirii „deoarece săracii trebuie să simtă că sunt priviți cu respect și atenție de cei ce au depășit indiferența și au descoperit ce este esențial în viață”.
Pontiful a afirmat că în timpul Jubileului celor excluși social, din 11-13 noiembrie, pe când Porțile Sfinte din toată lumea se închideau, excepție în Bazilica San Pietro, „mi-a venit idea unui alt semn tangibil al acestui An Sfânt Extraordinar, pe care Biserica să îl celebreze în a 33-a duminică din timpul de peste an: o Zi Mondială a Săracilor”. „Ar fi un mod demn de pregătire pentru celebrarea solemnității lui Cristos, Regele Universului, care se identifică cu cei mici, cu cei săraci, și care ne va judeca după faptele noastre de milostivire”, mai spune Papa, adăugând că o astfel de zi va ajuta atât comunitățile cât și persoanele „să reflecteze asupra modului în care sărăcia este în chiar inima Evangheliei și că, atâta timp cât Lazăr stă la poarta caselor noastre, nu poate fi nici dreptate, nici pace socială”. „Această zi va reprezenta o formă adevărată de nouă evanghelizare, ce poate înnoi fața Bisericii în contextul în care ea perseverează în activitatea ei perenă de convertire pastorală și de mărturie despre milostivire.”
Papa spune că în timpul acestui intens An Jubiliar „am primit din abundență haruri de milostivire”. „Deoarece fiecare dintre noi a experimentat în mod amplu această privire iubitoare a lui Dumnezeu, nu putem rămâne neafectați, căci ea schimbă viețile noastre”, încurajându-ne să devenim mărturisitori ai milostivirii. Jubileul „a fost ca o adevărată vizită a Domnului între noi”. Sfântul Părinte accentuează în document tema iertării, precum și nevoia de a continua pe calea Jubileului „cu bucurie, fidelitate și entuziasm, experimentând milostivirea lui Dumnezeu”. Milostivirea trebuie „celebrată”, a spus el, mai presus de toate în liturgie și în Sacramente, în special în cel al Penitenței și al Ungerii bolnavilor, precum și în Scriptură, iar de preoți în predicile lor.
Documentul vorbește despre importanța arătării compasiunii și consolării față de ceilalți, oferind cuvinte speciale de apropiere familiilor și cuplurilor căsătorite, în diferitele provocări cu care se confruntă. „Trebuie să ne amintim că fiecare dintre noi purtăm bogăția și povara istoriei noastre personale; este ceea ce ne face diferiți de toți ceilalți. Viața noastră, cu bucuriile și tristețile ei, este ceva unic și irepetabil, care are loc sub privirea milostivă a lui Dumnezeu.” Citim și despre importanța milostivirii în timpul morții, adesea trivializată „până acolo încât este tratată ca o iluzie sau ascunsă vederii”. „Și totuși, moartea trebuie înfruntată și să ne pregătim pentru ea, ca trecere dureroasă și de neevitat, una încărcată cu imensă semnificație, căci este actul ultim de iubire îndreptat spre cei pe care îi lăsăm în urmă și spre Dumnezeu spre care ne îndreptăm să îl întâlnim”, spune Papa, subliniind importanța preotului într-un astfel de moment.
De asemenea Pontiful pune un accent puternic pe faptele de milostivire trupească și sufletească, ce sunt „dovadă a influenței pozitive imense a milostivirii ca valoare socială” în societatea modernă. Milostivirea, a spus el, „ne împinge să ne suflecăm mânecile și să redăm demnitatea la milioane de persoane”. A admis că în timpul Jubileului s-au făcut multe fapte de milostivire, dar „nu este de ajuns”. „Lumea noastră continuă să creeze noi forme de sărăcie spirituală și materială, ce asaltează demnitatea umană.” De aceea „Biserica trebuie să fie mereu atentă și gata să identifice noi fapte de milostivire și să le practice cu generozitate și entuziasm.” Credincioșii sunt încurajați să facă toate eforturile pentru a găsi modalități specifice și responsabile de practicare a carității și a faptelor de milostivire.
„Milostivirea include oamenii și tinde să se extindă într-un mod care nu cunoaște limite. Și astfel suntem chemați să găsim noi expresii pentru faptele tradiționale de milostivire.” Papa o invocă la final pe Maria, „care privește mereu asupra noastră cu privirea ei milostivă. Să ne încredem în asistența ei maternă și să urmăm sfatul ei de a privi la Isus, fața strălucitoare a milostivirii lui Dumnezeu.”

