Pr. Michelini: Voi vorbi Papei despre umanitatea lui Isus

23.02.2017, Roma (Catholica) - Se vor desfășura în perioada 5-10 martie 2017, în Casa „Divin Maestro” din Ariccia, aproape de Roma, exercițiile spirituale la care vor participa Papa și Curia Romană. Alegerea Papei Francisc privind cine va conduce aceste exerciții a căzut asupra unui franciscan. Este vorba despre pr. Giulio Michelini, franciscan minor. Milanez, născut în 1963, este profesor de exegeză neotestamentară la Institutul Teologic din Assisi. Scriitor rodnic dar și cititor pasionat, de mulți ani ține cursuri despre viața conjugală împreună cu o pereche de soți prieteni ai săi. Intervievat de ZENIT, pr. Michelini descrie ce a simțit după ce a aflat că a fost ales de Papa pentru a desfășura această activitate, vorbește despre temele care vor fi tratate și anunță în avanpremieră că meditațiile vor fi adunate într-o carte, la sfârșitul exercițiilor, cu titlul „A sta cu Isus, a sta cu Petru” (Editura Porziuncola). Interviul a apărut pe ITRC.ro, în traducerea pr. dr. Mihai Pătrașcu.

– Pr. Michelini, cum și când ați aflat că ați fost ales pentru a conduce exercițiile spirituale la care va participa Papa?

– Am aflat în prima duminică din Advent. M-a sunat un colaborator al său pentru a-mi anunța această știre și pentru a mă avertiza că după aceea voi fi sunat de Sfântul Părinte.

– Cum a mers convorbirea cu Papa?

– A fost foarte respectuos cerându-mi această favoarea. Eu am explicat că voi avea dificultăți în a vorbi în fața Papei și a Curiei Romane, i-am spus și că voi avea posibilitatea de a sfătui persoane mai capabile decât mine. Papa mi-a răspuns: „Facem așa, pr. Giulio. Dumneavoastră continuați să vă gândiți că există persoane chiar mai capabile decât dumneavoastră. Însă, vă rog, veniți dumneavoastră ca să țineți exercițiile?” Mi s-a părut un răspuns atât de înțelept, atât de sincer… Am încredere în Papa.

– Dumneavoastră deja ați avut ocazia de a-l cunoaște personal pe Sfântul Părinte?

– Într-adevăr, am avut norocul de a-l putea saluta și îmbrățișa, dar nu de a avea o conversație cu el, prima dată când a venit la Assisi și a întâlnit toată comunitatea franciscană de la Santa Maria degli Angeli; apoi la Firenze, când i-a întâlnit pe membrii din comitetul pregătitor al Întâlnirii Ecleziale Naționale, din care făceam parte. Și în sfârșit, a treia și ultima dată, a fost în noiembrie anul trecut, când împreună cu colegii profesori din Asociația Biblică Italiană am fost primiți în audiență în Vatican.

– Ce ați simțit în aceste trei ocazii de schimb scurt dar afectuos cu Pontiful?

– Mi-am dat seama că Papei nu îi este frică de privire, ba chiar o caută. Pentru mine este privirea lui Petru. De fapt, titlul pe care l-am ales pentru cartea care va aduna meditațiile – care va fi publicată de Edizioni Porziuncola la sfârșitul exercițiilor – este „A sta cu Isus, a sta cu Petru”. Pentru un franciscan este o experiență deosebită. Sfântul Francisc îl numea „domnul Papa”. Pentru mine Papa este Petru. Mă gândesc la Evanghelia lui Matei, care insistă mult asupra dimensiunii ecleziale. Deci privirea mea este îndreptată nu numai spre un om ca mine, ci și spre cel care este Petru.

– Ați destăinuit că pentru a vă pregăti mai bine pentru climatul acestor exerciții, v-ați retras zece zile la Cafarnaum, în Galileea. Puteți să rezumați într-un răspuns aportul spiritual pe care îl oferă prezența fizică în Țara Sfântă?

– În timpul exercițiilor voi avea ocazia să vorbesc despre umanitatea lui Isus. De altfel, crucea, pătimirea, moartea, îngroparea vorbesc despre umanitatea lui Isus, pe care trebuie să o redescoperim. La Cafarnaum, unde Isus a început misiunea, se poate găsi urma drumurilor pe care le-a parcurs, a lacului pe care l-a străbătut și a casei în care a fost, cea a lui Simon. A ști că picioarele mele se află în aceleași locuri străbătute de Isus a fost pentru mine emoționant. Există apoi un al doilea element, cultural: ideea că în Țara Sfântă, în pofida conflictelor, merg pelerini din toată lumea. Și în sfârșit, pentru noi, franciscanii minori, este o onoare să fim custozi ai acestei țări.

– Meditațiile se vor concentra asupra pătimirii, morții și învierii lui Isus după Evanghelia sfântului Matei. De ce această alegere? Evanghelia lui Matei este un text cu caracteristici care se adaptează în mod deosebit la timpul Postului Mare?

– Răspunsul strict tehnic este nu. Toate Evangheliile sunt utilizate în timpul Postului Mare. Amintesc că în liturgia ambroziană prevalează Evanghelia lui Ioan, în schimb în cea romană citim în mod normal toate cele trei Evanghelii sinoptice (Matei, Marcu și Luca). Însă eu l-am ales pe Matei pentru că este Evanghelia pe care o cunosc mai bine, este un text cu care mă simt în largul meu. Am scris o carte despre acest text – „Matei. Introducere, traducere și comentariu” (Editura San Paolo, 2013) – dar ceea ce voi spune Papei este complet nou.

– Ați dorit ca în afară de reflecțiile dumneavoastră, una să fie elaborată de o pereche de soți care de mulți ani colaborează cu dumneavoastră, Mariateresa Zattoni și Gilberto Gillini, iar una de o soră clarisă de clauzură. De ce această alegere?

– Pentru că lucrez de mulți ani cu aceste persoane, a fost o alegere naturală, pe care am făcut-o fără măcar să reflectez mult. Am scris opt cărți cu soții Gillini Zattoni. Ei fac parte din modalitatea mea de a citi Biblia, care nu este numai academică. Lor le-am cerut o consultanță despre acea parte a pătimirii din Evanghelia lui Matei în care soția îl sfătuiește pe Pilat. Așadar este vorba de a aduce Evanghelia în viața concretă a persoanelor: prietenii mei sunt experți în relațiile de cuplu, așadar au fost utili. În schimb sora clarisă, știind că voi vorbi despre ungerea din Betania, mi-a trimis un bilet. Mi s-au părut atât de frumoase cuvintele sale încât le voi cita așa cum sunt. Sunt bucuros deci că împreună cu mine există alte lumi, nu numai cea masculină consacrată, ci și cea familială și cea a unei femei care trăiește în viața contemplativă.

– În afară de reflecții bazate pe textele evanghelice, veți propune și reflecții bazate pe alte texte?

– Da. Am avut norocul să studiez literatura modernă și am o licență în literatură străină. Citesc mult, deci atunci când citesc Cuvântul lui Dumnezeu îmi vin adesea în minte referințe de tip literar precum și teologic. Un autor în domeniul teologic pe care îl citesc de mulți ani este Romano Guardini, pe care îl voi cita în mai multe ocazii. Voi face referință și la istorii adevărate, de exemplu una care m-a marcat mult, relatată de Massimo Gramellini în rubrica sa pe care o avea în La Stampa.

Pe planul strict literar, nu voi putea să nu vorbesc despre Amos Oz, eseist izraelian care a scris un text foarte frumos despre Iuda, unul dintre protagoniștii pătimirii. Voi propune apoi o istorie relatată de Emmanuel Carrère în Il Regno, care vorbește despre o pierdere a credinței. Aceste texte reprezintă foarte bine drama omului contemporan. Pentru aceasta îl voi cita și pe Franz Kafka. În schimb, în timpul meselor, vom citi o antologie de texte mariane și volumul „O clipă înainte de zori”, de pr. Ibrahim Alsabagh, care este relatarea înregistrată direct despre ceea ce se întâmplă la Alep în timpul războiului.

– Există rugăciuni specifice și lecturi din Evanghelie cu care credincioșii pot să îl însoțească pe Sfântul Părinte în cursul acestor exerciții spirituale?

– Vor fi două lecturi din Evanghelie pentru fiecare zi, una dimineața și una după-amiază. Citindu-le, credincioșii pot să îl însoțească pe Papa și să invoce pentru mine și pentru toți participanții pe Duhul Sfânt.

– Cum vă pregătiți pentru această experiență?

– M-am oprit câteva zile pe Lacul Tiberiadei, dar acum m-am întors la munca mea de profesor. Așadar mă pregătesc cu activitățile cotidiene și cu rugăciunea constantă și Liturghia, nu pot face altceva. Însă trebuie să spun că mă însoțește un sentiment de pace pe care nu l-am mai perceput vreodată, care cred că dă mărturie că atâția prieteni se roagă pentru mine și pentru Papa.

* * *

Titlul fiecărei meditații și textul de referință:

• Duminică, 5 martie, după-amiază, la vespere: Introducere generală la exercițiile spirituale despre pătimirea, moartea și învierea lui Isus după Matei
• Luni, 6 martie, dimineața: Mărturisirea lui Petru și drumul lui Isus spre Ierusalim (Mt 16,13-21); după-amiază: Ultimele cuvinte ale lui Isus și începutul pătimirii (Mt 26,1-19)
• Marți, 7 martie, dimineața: Pâinea și trupul, vinul și sângele (Mt 26,20-35); după-amiază: Rugăciunea în Ghetsemani și arestarea lui Isus (Mt 26,20-35)
• Miercuri, 8 martie, dimineața: Iuda și ogorul sângelui (Mt 27,1-10); după-amiază: Procesul roman, soția lui Pilat și visele lui Dumnezeu (Mt 27,11-26)
• Joi, 9 martie, dimineața: Moartea lui Mesia (Mt 27,45-56); după-amiază: Înmormântarea și sâmbăta lui Isus (Mt 26,20-35)
• Vineri, 10 martie, dimineața: Mormântul gol și învierea (Mt 28,1-20) – Concluzie

Sursa: ITRC.ro