Comemorarea PS Vasile Hossu la Oradea
12.06.2017, Oradea (Catholica) - La împlinirea celor 20 de ani de la trecerea la Domnul a PS Vasile Hossu, Episcop de Oradea, în Catedrala „Sfântul Nicolae”, a fost săvârșită Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și Slujba Parastasului pentru sufletul ierarhului. PS Virgil Bercea, succesorul său ca Episcop de Oradea, a slujit alături de un numeros sobor de preoți. În cuvântul adresat credincioșilor Preasfințitul Virgil a reiterat viața distinsului ierarh, care s-a remarcat prin bunătate, credință, modestie, iubire față de tineri, precum și prin rolul jucat în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și în urbea orădeană.
Prezenți la acest moment de comemorare, credincioșii, profesorii Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu”, studenții Seminarului Teologic Greco-Catolic, studenții și elevii Colegiului „Sfânta Familie” precum și preoții au coborât în cripta Catedralei, acolo unde Preasfințitul Vasile așteaptă a învierea cea de obște, pentru un moment de reculegere și rugăciune, citim într-un material publicat de biroul de presă pe situl eparhial, EGCO.ro. Același sit publică și un material AGERPRES, semnat de Eugenia Pașca, în care este prezentată viața Ierarhului. Materialul începe cu o declarație a actualului Episcop de Oradea.
„A fost un om cu adevărat bun, sfânt și înțelept. Bun pentru că avea o bunătate nativă și reușea să o transmită prin toată ființa dânsului; sfânt, pentru că a încercat toată viața să trăiască după preceptele Evangheliei, chiar dacă a suferit în pușcărie și după aceea a fost hărțuit, a rămas cu seninătate sufletească și, în același timp, cu bună dispoziție sufletească. Acestea sunt coordonate pentru sfințenie. Era și un om înțelept, pentru că preasfințitul nu s-a certat niciodată cu nimeni. Oricât ar fi încercat cineva, el nu s-a certat niciodată. Ne-a lăsat ca moștenire, pentru eparhia noastră, exemplul său de a-i călca pe urme și a ne îndrepta către Împărăție,” a declarat, pentru AGERPRES, PS Virgil Bercea, despre predecesorul său.
După șapte ani de episcopat în Oradea, la 8 iunie 1997, Vasile Hossu a decedat la vârsta de 78 de ani. A fost înmormântat în curtea bisericii mănăstirii franciscane „Maica Domnului”, reprezentanții Episcopiei Ortodoxe nefiind de acord, la momentul respectiv, cu înhumarea în cripta Catedralei Sf. Nicolae, retrocedată ulterior greco-catolicilor. La 13 mai 2007, cu prilejul aniversării a 230 de ani de la înființarea Episcopiei Greco-Catolice de Oradea (1777), osemintele sale au fost exhumate și așezate în cavoul Episcopilor de sub altarul Catedralei Sf. Nicolae. Născut în Carei, Vasile Hossu ajunge cu părinții în Oradea, pe când era elev în clasa a doua, iar primii ani ai vieți petrecuți într-unul din cartierele orașului, printre copii de diferite etnii, l-a ajutat ca, în viitor, să fie înțelegător față de toți cei din jurul său.
A urmat studiile secundare la prestigiosul Liceu „Emanuil Gojdu”. După bacalaureatul în 1939, se înscrie la Școala de Aviație de la București, însă dezamăgit de figurile triste ale unor ofițeri polonezi care se refugiaseră în România datorită războiului, cât și datorită mamei sale, renunță la Școala de Aviație și se înscrie la Academia de Teologie Română Unită din Oradea. Părintele franciscan Ioan Gârleanu, ce i-a fost îndrumător spiritual, și Episcopul Ioan Suciu l-au călăuzit să aprofundeze chemarea spre preoție. În 1945 este hirotonit preot celib, după care își completează studiile în filologie, obținând diploma de profesor de limba română, în 1956. Ocupă diferite funcții administrative, în Oradea, Șimleul Silvaniei, Vadu Crișului. Evenimentele tumultoase ale anului 1948 l-au găsit pe preotul Vasile Hossu în parohia Vadu Crișului. Refuză să semneze trecerea la ortodoxie, îndemnându-și credincioșii să își păstreze cu tărie credința.
După interzicerea Bisericii Greco-Catolice și arestarea Episcopilor, a reușit să se încadreze ca profesor suplinitor într-un sat din județul Cluj (Valea Drăganului – Traniș). A reluat legătura cu preoții greco-catolici nearestați și cu noul Episcop, Iuliu Hirțea. Pentru activitatea sa clandestină a fost arestat în 1952 și apoi anchetat timp de 6 luni în beciurile Securității din Oradea. Este condamnat, împreună cu cei din „Lotul Hirțea”, pentru spionaj și nedenunțarea activității clandestine a noului episcop orădean. După doi ani de închisoare, este eliberat și a revenit ca profesor în mica localitate Traniș. În 1988, după pensionare este chemat la Oradea, unde a desfășurat, în parohia romano-catolică Sfânta Maria, o activitate pastorală, cu deosebire catehetică, clandestină, insistând cu predilecție la educarea și formarea creștină a tineretului.
Urmare a vieții sale exemplare, canonicul Coriolan Tămâian, care deținea puterea ordinară de jurisdicție în Eparhia Oradiei din 1978, după moartea Episcopului Iuliu Hirțea, l-a desemnat pe preotul profesor Vasile Hossu, succesor al său, devenind astfel, după moartea lui Coriolan Tămâian, în 1989, Ordinarius diecezan. La 3 martie 1990, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit pe Vasile Hossu, Episcop titular al Eparhiei de Oradea, iar la 27 mai, într-un cadru festiv, care a avut loc la Baia Mare, a fost consacrat Episcop, prin punerea mâinilor Mitropolitului dr. Alexandru Todea asistat de delegatul Sfântului Scaun.
Sub îndrumarea sa se pun bazele și se redeschid instituțiile de învățământ desființate în 1948 și reînființează parohii în județele Bihor, Sălaj și Satu Mare, pentru care, în timpul vieții sale, a hirotonit peste 50 de preoți, a demarat construirea unor importante lăcașe de cult, dar și a contribuit și la creșterea numărului de asociații ale tinerilor.
Imagini
