Papa Francisc în Catedrala din Cesena: Suntem chemați să ieșim din propria grădină

02.10.2017, Cesena (Catholica) - După întâlnirea cu cetățenii din Cesena, în cadrul vizitei sale pastorale în Cesena și Bologna, Papa Francisc a mers la Catedrala orașului, pentru obișnuita întâlnire cu clerul, persoanele consacrate, laicii din consiliile pastorale, membrii Curiei Episcopale și reprezentanții parohiilor. Pe drum a făcut o scurtă oprire pentru a asista la inaugurarea Piațetei Pius al VI-lea. La sosirea lui la Dom, Pontiful i-a salutat pe bolnavi și s-a oprit în rugăciune în tăcere în capela Fecioarei Poporului, în care s-a rugat în 1986 și Papa Ioan Paul al II-lea.

În discursul său adresat Bisericii din Cesena, Papa a dezvoltat sau reparcurs diferite teme, pornind de la misiunea principală a oricărui discipol al lui Cristos: „să vestească și să mărturisească Evanghelia cu bucurie”. Această vestire este mai eficientă „atunci când este realizată cu unitate de intenții și cu o colaborare sinceră între diferitele realități ecleziale și între diferiții subiecți pastorali, care au în Episcop punctul sigur de referință și de coeziune”. Cuvântul cheie oferit de Pontif a fost „coresponsabilitate”, „atât pentru a duce înainte lucrarea comună în domeniile catehezei, educației catolice, promovării umane și carității; cât și în căutarea curajoasă, în fața provocărilor pastorale și sociale, a noi forme de cooperare și prezență eclezială în teritoriu. Este deja o mărturie eficace de credință însuși faptul de a vedea o Biserică ce se străduiește să meargă în fraternitate și în unitate.”

Papa Francisc i-a mai îndemnat pe cei prezenți să privească rănile lui Isus „vizibile în atâția bărbați și femei care trăiesc la marginile societății, chiar și copii: marcați de suferință, de greutăți, de abandonare și de sărăcie”, sau în „persoanele rănite de încercările dure ale vieții, care sunt umilite, care se află în închisoare sau în spital”. „Apropiindu-ne și îngrijindu-ne cu duioșie de aceste răni, adesea nu numai trupești ci și spirituale, suntem noi purificați și transformați de milostivirea lui Dumnezeu. Și împreună, păstori și credincioși laici, experimentăm harul de a fi purtători umili și generoși ai luminii și ai forței Evangheliei.”

Pentru a reuși în această misiune, trebuie să fim oameni ai rugăciunii, care constituie „forța misiunii noastre”. „Întâlnirea constantă cu Domnul în rugăciune devine indispensabilă atât pentru preoți și pentru persoanele consacrate cât și pentru lucrătorii pastorali, chemați să iasă din propria ‘grădină’ și să meargă spre periferiile existențiale… În întâlnirea cu El, suntem contagiați de privirea Sa, aceea care se așternea cu compasiune asupra persoanelor pe care le întâlnea pe drumurile din Galileea. Este vorba de a recupera capacitatea de ‘a privi’!… Privind cu respect și iubire persoanele putem face și noi revoluția duioșiei.”

„Printre cei care au mai mare nevoie să experimenteze această iubire a lui Isus sunt tinerii… Biserica se bazează mult pe ei și este conștientă de marile lor resurse, de aptitudinea lor la bine, la frumos, la libertate autentică și la dreptate. Au nevoie să fie ajutați să descopere darurile cu care Domnul i-a înzestrat, încurajați să nu se teamă în fața marilor provocări ale momentului prezent. Pentru aceasta încurajez să fie întâlniți, să fie ascultați, să se meargă cu ei, pentru ca să-l poată întâlni pe Cristos și mesajul Său eliberator de iubire. În Evanghelie și în mărturia coerentă a Bisericii tinerii pot găsi acea perspectivă de viață care să-i ajute să depășească condiționările unei culturi subiectiviste care exaltă eu-l, ajungând să-l idolatrizeze, și să li se deschidă în schimb propuneri și proiecte de solidaritate.”

Pontiful s-a oprit apoi la tema familiei: „Vă încurajez în munca voastră cu familiile și pentru familie, care vă angajează în acest an pastoral în reflecția asupra educației la afectivitate și la iubire… Este o lucrare pe care Domnul ne cere să o facem în mod deosebit în acest timp, care este un timp dificil atât pentru familie ca instituție și celulă de bază a societății cât și pentru familiile concrete, care suportă bună parte din povara crizei socio-economice fără a primi în schimb un sprijin corespunzător. Dar tocmai atunci când situația este dificilă, Dumnezeu face să se simtă apropierea Sa, harul Său, forța profetică a Cuvântului Său. Și noi suntem chemați să fim martori, mediatori ai acestei apropieri de familii și ai acestei forțe profetice pentru familie.”

„Iubiți frați și surori din Dieceza de Cesena-Sarsina, nu vă descurajați în fața dificultăților. Fiți tenace în a da mărturie despre Evanghelie, mergând împreună: preoți, consacrați, diaconi și credincioși laici. Uneori vor exista neînțelegeri, dar când există neînțelegeri, vorbiți despre ele, sau vorbiți cu parohul, pentru ca să vă ajute. Dar niciodată bârfele! Bârfele distrug o comunitate: o comunitate călugărească, o comunitate parohială, o comunitate diecezană, o comunitate prezbiterală… În drumul vostru simțiți-vă mereu însoțiți și susținuți de promisiunea Domnului, adică forța Duhului Sfânt. Vă mulțumesc din inimă pentru această întâlnire și încredințez pe fiecare dintre voi și comunitățile voastre, proiectele și speranțele voastre Preasfintei Fecioare, pe care voi o invocați cu un titlu foarte frumos: Fecioara Poporului.”