Cardinalul Charles Maung Bo: Papa în Birmania este un har special
12.10.2017, Roma (Catholica) - „Vizita Papei Francisc în Myanmar este o binecuvântare a lui Dumnezeu pentru noi. Va fi un extraordinar moment de har pentru turma mică a credincioșilor birmani, care trăiesc într-o țară majoritar budistă. Suntem siguri că acest mare păstor de pace, grație prezenței sale și rugăciunilor, va aduce națiunii noastre o nouă eră de reconciliere”. Fiind făcut public programul oficial al călătoriei Papei Francisc în Asia, Cardinalul Charles Maung Bo, care îl va primi în Myanmar în perioada 27-30 noiembrie 2017, nu ezită să pună „mari speranțe” în vizita Sfântului Părinte în țara birmană.
Națiunea sa, care s-a repus pe drumul democrației după 60 de ani de dictatură militară opresivă, este și astăzi o țară chinuită de conflictele cu minoritățile etnice și sfâșiată de criza dramatică legată de minoritatea musulmană rohingya. Într-un interviu pentru Vatican Insider, Cardinalul Bo s-a arătat încrezător cu privire la faptul că „vizita Papei va influența pozitiv evenimentele și circumstanțele istorice din Myanmar”, citim în materialul publicat pe ITRC.ro în traducerea pr. dr. Mihai Pătrașcu.
– Eminență, călătoria se apropie: cum va trăi populația birmană prezența istorică a Papei?
– Este un moment istoric pentru noi, prima dată un Papă în Birmania. Vizita sa a generat puternic interes, implicare și emoție. Aceasta este o vizită pastorală și apostolică, nu politică. Papa vine, la invitația guvernului, ca să încurajeze drumul păcii și al armoniei în națiune. Guvernul arată mare așteptare pentru prezența sa. Papa are oportunitatea de a atinge inima tuturor părților interesate și de a da o cotitură pentru a întreprinde drumul păcii, în toate conflictele care încă străbat națiunea și reprezintă un obstacol în calea dezvoltării depline și a democrației depline.
– Vizita nu este politică, dar Papa va atinge problema despre rohingya?
– Papa a fost un susținător activ al problemei legate de minoritatea rohingya și deja a vorbit de trei ori despre aceasta din Vatican. Însă trebuie spus cu claritate că vizita sa nu este, cum încearcă să afirme în mod instrumental și ostil unele grupuri naționaliste budiste, strâns legată de situația acestor rohingya. Myanmar are 500.000 de călugări, cea mai mare parte pașnici și milostivi. Dar câteva grupuri de călugări au devenit radicali și naționaliști și răspândesc cuvinte și teorii otrăvite. Papa va apăra demnitatea și drepturile fiecărei persoane umane, și ale celorlalte minorități care suferă.
– Ce părere are despre această criză majoritatea populației din Myanmar?
– Oamenii au multă încredere în proprii lideri religioși, care au așadar o mare responsabilitate. Din păcate, actualmente în societate văd puțină „compasiune”, valoarea fundamentală a budismului, dată fiind fobia creată prin cuvintele de ură și prin rețelele sociale. Libertatea de exprimare adusă de democrație se demonstrează o sabie cu două tăișuri. Discursuri care alimentează ura se răspândesc rapid și se transmit știri false pentru adevăr. Acum cu privire la aceasta există o propunere de lege în parlament. În plus, poporul din Myanmar este foarte influențat de ceea ce se întâmplă în altă parte în lume și de spectrul terorismului global. Un motiv în plus pentru a urma eforturile Papei Francisc în promovarea drepturilor tuturor, inclusiv ale cetățenilor musulmani.
– Care sunt rădăcinile conflictului în statul Rakhine?
– Rădăcinile se află în 60 de ani de regim al dictaturii militare, care au cauzat răni adânci în societate. Sărăcia, mutarea și migrația au sfâșiat țesutul social și conviețuirea. Timp de decenii s-au luptat minoritățile etnice, nu s-a demarat niciodată un proces de reconciliere. Incidentul petrecut în 2012 în statul Rakhnine a funcționat ca un soi de pretext, a fost izbucnirea unei violențe care se cocea. Presupusa violare a femeilor locale de etnie rakhine din partea tinerilor musulmani a dezlănțuit o revoltă care a dus la evacuarea a circa 120.000 de musulmani. Mulți rohingya au ales să fugă în alte țări, îndeosebi în Malaiezia, Bangladesh și Thailanda. Și în timp ce frustrarea creștea, s-a format un grup militant, ajutat din străinătate, grație sprijinului grupurilor care provin din Orientul Mijlociu și din Arabia Saudită. Aceasta a complicat lucrurile. Atacul care a avut loc în august împotriva unei cazărmi a armatei birmane a dezlănțuit o reacție agresivă a militarilor și mutarea de mase de refugiați civili dincolo de granița bengaleză.
– Ce drum se poate parcurge astăzi pentru a rezolva criza?
– Astăzi urgența este să se oprească orice violență asupra populației rohingya. Guvernul și armata din Myanmar trebuie să-și dea seama că răspunsuri agresive, fără nicio soluție politică, pe termen lung vor transforma această situație într-un conflict dezastruos pentru națiune. Myanmar are multe alte probleme de înfruntat: reducerea sărăciei, întărirea democrației, construirea statului. Astăzi dialogul este unicul mod pentru a merge înainte. Pacea este posibilă și este unicul drum.
– Cum lucrează Biserica birmană?
– Biserica, în micimea sa (500 de mii de botezați, n.r.), lucrează pentru a readuce o anumită înțelegere între diferiții actori, la nivel social, politic și religios. Biserica susține drepturile fundamentale ale tuturor, inclusiv cele ale rohingya și ale altor grupuri etnice minoritare de religie creștină (cum ar fi kachin, kayah și karen), care continuă să fie în conflict cu armata și să sufere. Busola noastră este demnitatea fiecărui om și binele tuturor popoarelor. În afară de aceasta, trebuie amintit că legile date în 1982, care negau musulmanilor cetățenia, au fost adoptate de un guvern militar și nu democratic. Fiind creștini, animați de compasiune și de dreptate, am invitat guvernul și pe ceilalți să aprofundeze acuzele de purificare etnică și de genocid. Biserica reafirmă drepturile fiecărei persoane în țară și va continua să ceară, pentru musulmanii din statul Rakhine, o demnitate care include cetățenia.
