Papa Francisc: Nu „photoshopați”, nu „machiați”, nu deznădăjduiți
21.01.2018, Lima (Catholica) - Aflat în Peru, în ultima zi a vizitei sale pe continentul sud-american, Papa Francisc recitat rugăciunea Angelus în Plaza de Armas din Lima. Alocuțiunea dinaintea rugăciunii a fost adresată în mod special tinerilor, și o redăm după traducerea publicată de pr. Mihai Pătrașcu pe Ercis.ro.
Dragi tineri!
Sunt bucuros să pot fi cu voi. Aceste întâlniri pentru mine sunt foarte importante și mai mult încă în acest an în care ne pregătim pentru Sinodul despre tineri. Chipurile voastre, aspirațiile voastre, viața voastră sunt importante pentru Biserică și trebuie să le dăm importanța pe care o merită și să avem curajul pe care l-au avut atâția tineri din acest ținut cărora nu le-a fost frică să iubească și să-și dedice propria viață pentru Isus.
Dragi prieteni, câte exemple aveți voi! Mă gândesc la Sfântul Martin de Porres. Nimic nu l-a împiedicat pe acel tânără să își realizeze visele sale, nimic nu l-a împiedicat să își dedice viața sa pentru alții, nimic nu l-a împiedicat să iubească și a făcut aceasta pentru că a experimentat că Domnul îl iubise cel dintâi. Așa cum era: mulatru și confruntat cu multe privațiuni. Pentru o privire umană, în ochii prietenilor săi, părea destinat să „piardă”, dar el a știut să facă lucrul care avea să devină secretul vieții sale: să aibă încredere. Să aibă încredere în Domnul care îl iubea. Și știți de ce? Pentru că Domnul cel dintâi a avut încredere în el; așa cum are încredere în fiecare dintre voi și nu va înceta niciodată să aibă încredere. Fiecăruia dintre noi Domnul încredințează ceva, și răspunsul este să avem încredere în El. Fiecare dintre voi să se gândească acum, în inima sa: ce anume mi-a încredințat Domnul? Ce anume mi-a încredințat Domnul? Fiecare să se gândească… Ce anume am în inima mea ce mi-a încredințat Domnul?
S-ar putea să îmi spuneți: „dar există momente în care devine foarte greu”. Vă înțeleg. În acele momente pot să vină gânduri negative, să simțim că există atâtea situații care vin peste noi și pare că noi rămânem „în afara mondialelor”; pare că ne înving. Dar nu este așa, și în momentele în care de acum vine eliminarea, să continuăm să avem încredere.
Există momente în care s-ar putea să credeți că veți rămâne fără să puteți realiza dorințele vieții voastre, visele voastre. Toți trecem prin astfel de situații. În acele momente, când pare că se stinge credința, nu uitați că Isus este alături de voi. Nu vă lăsați învinși, nu pierdeți speranța! Nu uitați de sfinții care din cer ne însoțesc; adresați-vă lor, rugați-vă și nu încetați să cereți mijlocirea lor. Sunt sfinții de ieri dar și de astăzi: acest ținut are mulți sfinți, pentru că este un ținut „umplut de sfințenie”. Peru este o țară „umplută de sfințenie”. Căutați ajutorul și sfatul persoanelor pe care voi știți că sunt bune pentru a vă sfătui, pentru că fețele lor exprimă bucurie și pace. Lăsați-vă însoțiți de ele și astfel mergeți înainte pe drumul vieții.
Dar mai este un lucru: Isus vrea să vă vadă în mișcare; vrea să te vadă ducând înainte idealurile tale și ca tu să decizi să urmezi instrucțiunile Sale. El vă va conduce pe calea Fericirilor, o cale care nu e deloc ușoară dar e pasionantă, este o cale care nu se poate parcurge singuri, trebuie parcursă în grup, unde fiecare poate să colaboreze dând ceea ce are mai bun din el. Isus se bazează pe tine așa cum a făcut cu mult timp în urmă cu Sfânta Roza din Lima, Sfântul Toribiu, Sfântul Ioan Macías, Sfântul Francisc Solano și atâția alții. Și astăzi te întreabă pe tine dacă, asemenea lor, ești dispus, ești dispusă să îl urmezi? [răspund: da!] Astăzi, mâine, ești dispus, ești dispusă să îl urmezi? [răspund: da!] Și peste o săptămână? [răspund: da!] Nu fii așa de sigur, nu fii așa de sigură. Uitați-vă, dacă vreți să fiți dispuși să îl urmați, cereți-i să vă pregătească inima pentru a fi dispuși să îl urmați. Este clar? [răspund: da!]
Dragi prieteni, Domnul vă privește cu speranță, nu se descurajează niciodată cu privire la noi. Poate că nouă ni se întâmplă să ne descurajăm de un prieten, de o prietenă, pentru că ni se părea bun și după aceea în schimb am văzut că nu era așa de bun, ne descurajăm și îl lăsăm deoparte. Isus nu se descurajează niciodată, niciodată. „Părinte, dar dacă ați ști lucrurile pe care eu le fac…, spun una și fac alta, viața mea nu este complet curată…” Dar cu toate acestea, Isus nu se descurajează în privința voastră. Și acum să facem un pic de tăcere. Fiecare să privească în inima sa, cum este viața sa. Să o privească în inimă. Și vei găsi că în anumite momente există lucruri bune, în altele există lucruri care nu sunt atât de bune, și cu toate acestea Isus nu se descurajează în privința voastră. Și în inima ta spune-i: „Mulțumesc, Isuse, mulțumesc pentru că ai venit ca să mă însoțești și atunci când eram într-o situație urâtă. Mulțumesc, Isuse”. Să spunem toți împreună: Mulțumesc, Isuse! [repetă: „Mulțumesc, Isuse”]
Este foarte frumos să vedem fotografiile realizate digital, dar asta folosește numai pentru fotografii, nu putem face „photoshop” altora, realității, nouă înșine. Filtrele colorate și rezoluția mare merg bine numai în materialele video, dar nu putem niciodată să le aplicăm prietenilor. Există fotografii care sunt foarte frumoase, dar toate sunt trucate, și lăsați-mă să vă spun că inima nu se poate „photoshopa”, pentru că acolo se joacă iubirea adevărată, acolo se joacă fericirea, acolo arăți ceea ce ești: cum este inima ta?
Isus nu vrea inimi „machiate”. El te iubește așa cum ești și are un vis de realizat cu fiecare dintre voi. Nu uitați aceasta: El nu se descurajează legat de noi. Iar dacă voi vă descurajați, vă invit să luați Biblia și citind să vă amintiți de prietenii pe care Isus i-a ales, pe care Dumnezeu i-a ales. Moise era bâlbâit; Abraham, un bătrân; Ieremia era foarte tânăr; Zaheu, un micuț; discipolii, când Isus le spunea să se roage ei adormeau; Magdalena, o păcătoasă publică; Paul, un persecutor de creștini; și Petru, l-a renegat…, apoi a fost făcut Papă, dar l-a renegat… Și așa am putea continua această listă. Isus te iubește așa cum ești, așa cum i-a iubit pe acești prieteni ai Săi așa cum erau, cu defectele lor, cu voința de a se corecta, dar așa cum ești, așa te iubește Domnul. Nu trebuie să te machiezi, nu îți machia inima, ci arată-te în fața lui Isus așa cum ești pentru ca El să te poată ajuta să înaintezi în viață.
Când Isus ne privește, nu se gândește la cât de perfecți suntem, ci la toată iubirea pe care o avem în inimă de oferit și pentru a-l urma pe El. Pentru El, acela este lucrul important, lucrul cel mai mare: câtă iubire am eu în inima mea? Și această cerere vreau ca să o facem și Mamei noastre: „Mamă, iubită Fecioară Maria, privește iubirea pe care o am în inimă. Este puțină? Este multă? Nu știu dacă este iubire”. Și fiți siguri că ea vă va însoți în fiecare moment al vieții, în toate răscrucile drumurilor voastre, în special când va trebui să luați decizii importante. Nu vă descurajați, nu vă descurajați! Mergeți înainte, toți împreună! Pentru că viața merită să fie trăită cu fruntea sus. Și Dumnezeu să vă binecuvânteze!
Apel:
Suntem aici, în piața mare din Lima, un loc mic într-un oraș relativ mic din lume. Dar lumea este mult mai mare și este plină de orașe și de popoare, și este plină de probleme, este plină de războaie. Și astăzi ajung la mine știri foarte îngrijorătoare din Republica Democratică din Congo. Să ne gândim la Congo. În acest moment, din această piață, cu toți acești tineri, cer autorităților, responsabililor și tuturor din această țară iubită, să depună angajarea maximă și efortul maxim pentru a evita orice formă de violență și să caute soluții în favoarea binelui comun. Toți împreună, în tăcere, să ne rugăm pentru această intenție, pentru frații noștri din Republica Democratică din Congo.
