Emisiune de mărci poștale „Făuritori ai Marii Uniri”
23.03.2018, București (Catholica) - Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, prin amabilitatea directorului acesteia, Mireille-Carmen Rădoi, a găzduit marți, 20 martie, o sesiune de comunicări științifice dedicate Centenarului Marii Uniri, urmată de lansarea emisiunii de mărci poștale „Făuritori ai Marii Uniri (I)”. Este o inițiativă a Romfilatelia, reprezentată la acest eveniment de către directorul instituției, Cristina Popescu.
Avându-l ca moderator pe acad. Răzvan Theodorescu, sesiunea i-a avut ca vorbitori pe Preasfințitul Părinte Episcop-Vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul; Mons. Miguel Maury Buendia, Nunțiul Apostolic în România; Preasfinția Sa Mihai Frățilă, Episcop greco-catolic de București; acad. Cristian Hera, președinte-interimar al Academiei Române; istoricul Ovidiu Cristea, directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”. Cuvântul de mulțumire a fost adresat de director Cristina Popescu. La sfârșit, invitații au inaugurat expoziția filatelică dedicată Centenarului Marii Uniri.
Situl EpiscopiaBucuresti.ro, unde găsim aceste informații, oferă discursurile ținute de Episcopul greco-catolic de București, respectiv de Nunțiul Apostolic. „În bisericile și în școlile ținute de Biserica Greco-Catolică”, a spus PS Mihai, „s-a creat de-a lungul anilor o cultură de masă, ale cărei preocupări pentru latinitatea limbii și identitatea creștină de tip bizantin, așa-numita lege românească, schițau personalitatea poporului român. Lipsiți de drepturi civile ca nație în monarhia habsburgică, românii au avut parte de apostolatul Bisericii Unite. Ea a reușit să supraviețuiască, tot așa cum a rezistat idealul său de demnitate națională, presărat în suflete alături de crezul unirii de credință cu Roma.”
Și Episcopul a continuat: „Este vorba despre o istorie ascunsă voit de regimul comunist, care nu putea suporta faptul că Biserica Unită, inspirată de legătura sa intelectuală cu Apusul, a dat pentru toți românii startul deschiderii spre civilizația de matrice apuseană. Într-adevăr apostolatul greco-catolic, inspirat din experiența culturală a catolicismului, a făcut ca această Biserică românească să devină principalul artizan al deschiderii românilor ardeleni spre modernitate. Acest lucru înseamnă că drumul elitelor românești greco-catolice nu poate fi înțeles fără asimilarea gândirii teologice occidentale – cei mai mulți erau clerici sau din familii preoțești – și a ideii de demnitate a persoanei, rezultatul căutărilor succesive ale filosofiei apusene.”
Desigur, PS Mihai a vorbit și despre Cardinalul Hossu, surprins în fotografii la Unire de tânărul greco-catolic Samoilă Mârza. A citat următoarele afirmații din raportul postulaturii cauzei de beatificare: „Cardinalul a rămas până la decesul său un intransigent militant al reînființării Bisericii Române Unite, manifestând repulsie față de orice manevră drapată în amabilitate față de o instituție eclezială care continua să fie reprimată. Desigur, intransigența nu este echivalentă cu soluții radicale și inutil riscante. Meritul lui Iuliu Hossu a fost menținerea în același registru al intransigenței și moralității nu doar în epoca confruntării și persecutării deschise, ci în cea a destinderii, în care festivismul ecumenic, efuziunile în relațiile Est-Vest, capitulările și compromisurile deveniseră exerciții mondene.”
În discursul său, Nunțiul a subliniat că inițiativa filatelică are în centru doi ortodocși și doi greco-catolici: „doi dintre făuritorii de țară pe care îi cinstim astăzi erau români ortodocși – Ionel Brătianu, un prim-ministru muntean, și Miron Cristea, un transilvănean care avea să devină, la șapte ani după Marea Unire, întâiul Patriarh al Bisericii ortodoxe române. Ceilalți doi erau români uniți cu Roma, greco-catolici – Iuliu Maniu și Iuliu Hossu, care avea să fie numit Cardinal ‘in pectore’ de către Papa Paul al VI-lea, încă din vremea comunismului.” A felicitat în special inserarea Cardinalului Hossu, „un exemplu de dăruire și reconciliere.”
„Exemplul Episcopului Iuliu Hossu, dar și al celor trei iluștri reprezentanți ai generației de sacrificiu de la Marea Unire, ne spune că oțelul României moderne a fost forjat din jertfa marilor caractere”, a mai spus Mons. Buendia. „Astfel a reușit țara Dvs să supraviețuiască celor două regimuri totalitare care au desfigurat omenirea secolului XX. Avem, astfel, speranța prezentului, bucuria împăcării și, bineînțeles putem privi viitorul. Avem ocazia extraordinară să facem din acest an o celebrare a reînnoirii devotamentului față de regăsirea spirituală a țării, dar și bucuria reconcilierii între confesiunile istorice creștine, între Bisericile Ortodoxă și Greco-Catolică.”
