Papa Francisc: Iubirea maritală fidelă este revoluționară
31.10.2018, Vatican (Catholica) - Iubirea maritală fidelă, în care un soț își iubește soția așa cum Cristos iubește Biserica, este „revoluționară”, a spus Papa Francisc miercuri, 31 octombrie 2018. Papa și-a concentrat cateheza de la audiența generală de miercuri pe fidelitatea în orice vocație. „Dimensiunea noastră afectivă este o chemare la iubire, care se manifestă în fidelitate, în primire și în milostivire”.
Textul din Scrisoarea Sfântului Paul ce „spune că soțul trebuie să-și iubească soția așa cum Cristos iubește Biserica” este „revoluționar”. „Probabil, în acel timp, este lucrul cel mai revoluționar care a fost spus despre căsătorie. Mereu pe drumul iubirii. Ne putem întreba: această poruncă de fidelitate cui îi este destinată? Numai soților? În realitate, această poruncă este pentru toți, este un Cuvânt patern al lui Dumnezeu adresat fiecărui bărbat și fiecărei femei”. Comentariile Sfântului Părinte au fost parte a seriei de cateheze săptămânale despre cele Zece Porunci. În această zi de miercuri, Papa a reflectat pe marginea Poruncii a șasea: „Să nu săvârșești adulter”.
„Cine este adulterul, desfrânatul, infidelul? Este o persoană imatură, care ține pentru sine propria viață și interpretează situațiile pe baza propriei bunăstări și a propriei satisfaceri. Deci, pentru a se căsători, nu este suficient a celebra căsătoria! Trebuie parcurs un drum de la eu la noi, de la a gândi singur la a gândi în doi, de la a trăi singur la a trăi în doi: este un drum frumos, este un drum frumos. Când ajungem să ne descentrăm, atunci fiecare act este nupțial: muncim, vorbim, decidem, îi întâlnim pe ceilalți cu atitudine primitoare și jertfelnică.”
Pontiful a lărgit perspectiva și a arătat în ce sens „fiecare vocație creștină… este nupțială”, explicând că preoții trebuie să fie „bărbați cărora Duhul Sfânt le atinge inima cu o iubire fără rezerve față de Mireasa lui Cristos. În preoție se iubește poporul lui Dumnezeu cu toată paternitatea, duioșia și forța unui soț și a unui tată. Tot așa și fecioria consacrată în Cristos este trăită cu fidelitate și cu bucurie ca relație nupțială și rodnică de maternitate și paternitate. Repet: fiecare vocație creștină este nupțială pentru că este rod al legăturii de iubirii în care toți suntem renăscuți, legătura de iubire cu Cristos… Pornind de la fidelitatea Sa, de la duioșia Sa, de la generozitatea Sa, să privim cu credință la căsătorie și la fiecare vocație și să înțelegem sensul deplin al sexualității”.
A subliniat faptul că „trupul uman nu este un instrument de plăcere, ci locul chemării noastre la iubire, și în iubirea autentică nu există spațiu pentru desfrâu și pentru superficialitate. Bărbații și femeile merită mai mult decât aceasta!” Papa ne-a mai amintit că „drumul maturizării umane este însuși parcursul iubirii care merge de la a primi îngrijire la capacitatea de a oferi îngrijire, de la a primi viața la capacitatea de a da viața. A deveni bărbați și femei adulți înseamnă a ajunge să trăim aptitudinea nupțială și părintească, ce se manifestă în diferitele situații ale vieții drept capacitate de a lua asupra lor povara altcuiva și de a-l iubi fără ambiguități”. „Așadar, cuvântul ‘Să nu săvârșești adulter’, deși în formă negativă, ne orientează la chemarea noastră originară, adică la iubirea nupțială deplină și fidelă, pe care Isus Cristos ne-a revelat-o și ne-a dăruit-o”.
