În Ziua Mondială a Misiunilor, Papa ne îndeamnă să împărtășim tuturor iubirea lui Cristos
20.10.2019, Vatican (Catholica) - Isus Cristos dorește ca toți oamenii să îl cunoască și să îl iubească, și fiecare catolic are misiunea de a împărtăși această iubire cu lumea, a spus Papa Francisc duminică, 20 octombrie 2019, în cadrul Sfintei Liturghii pentru Ziua Mondială a Misiunilor. „Martorul lui Isus merge în întâmpinarea tuturor, nu numai a celor care sunt ai săi, în grupușorul său. Isus îți spune și ție: ‘Mergi, nu pierde ocazia de a mărturisi!’ Frate, soră, Domnul așteaptă de la tine acea mărturie pe care nimeni nu o poate da în locul tău. Fie ca tu să poți recunoaște care este acel cuvânt, acel mesaj al lui Isus pe care Dumnezeu dorește să îl spună lumii cu viața ta… astfel misiunea ta prețioasă nu se va pierde”.
Papa Francisc a vorbit despre mandatul misionar al Bisericii în timpul unei Liturghii speciale celebrate în Bazilica San Pietro. Liturghia a avut loc și în cadrul celebrării de către Biserică, în luna octombrie, a Lunii misionare extraordinare, și de asemenea în timpul Sinodului Episcopilor pentru regiunea pan-amazoniană, o întâlnire a Episcopilor și a unor consultori în Vatican, în perioada 6-27 octombrie, pentru a discuta despre viața și misiunea Bisericii în regiunea Amazonului. În predica sa, Papa Francisc a subliniat cuvintele lui Isus din Evanghelia după Matei: „mergeți și faceți ucenici din toate neamurile”. El a arătat alte ocazii în care Scriptura vorbește despre dorința lui Dumnezeu ca toți oamenii să se mântuiască, de exemplu în 1Timotei, când Sf. Paul scrie că Dumnezeu dorește „ca toți oamenii să se mântuiască”, și în Isaia și în Psalmi, unde se vorbește despre „toate popoarele”.
„Domnul este încăpățânat să repete acest toți. Știe că noi suntem încăpățânați să repetăm ‘al meu’ și ‘al nostru’: lucrurile mele, oamenii noștri, comunitatea noastră…, și El nu încetează să repete: ‘toți’. Toți, pentru că nimeni nu este exclus de la Inima Sa, de la mântuirea Sa; toți, pentru ca inima noastră să meargă dincolo de vămile umane, dincolo de particularismele întemeiate pe egoismele care nu îi plac lui Dumnezeu. Toți, pentru că fiecare este o comoară prețioasă și sensul vieții este a dărui altora această comoară. Iată misiunea: a urca pe munte pentru a ne ruga pentru toți și a coborî de pe munte pentru a deveni dar pentru toți.”
Sfântul Părinte ne-a invitat să ne întrebăm dacă dedicăm timp pentru a avea o întâlnire personală cu oamenii care ne ies în cale în viața de zi cu zi. „Mergem în întâmpinarea persoanelor pe care le găsim? Ne însușim invitația lui Isus sau ne ocupăm de treburile noastre?” „Ce instrucțiuni ne dă Domnul pentru a merge spre toți? Una singură, foarte simplă: faceți ucenici. Dar, atenție: ucenici ai Săi, nu ai noștri. Biserica vestește bine numai dacă trăiește ca ucenică. Și ucenicul îl urmează în fiecare zi pe Învățătorul și împărtășește cu alții bucuria uceniciei”. Aceasta nu înseamnă a cuceri, a obliga sau a face prozeliți, ci a mărturisi, „punându-ne la același nivel, ucenici cu ucenicii, oferind cu iubire acea iubire pe care am primit-o”.
Papa a recunoscut că, la fel ca a urca pe un munte, misiunea cere efort și de asemenea și rugăciune, precum și a ne debarasa de ceea ce nu este esențial. „Este secretul misiunii: pentru a pleca trebuie să părăsim, pentru a vesti trebuie să renunțăm. Vestirea credibilă nu este făcută din cuvinte frumoase, ci din viață bună: o viață de slujire, care știe să renunțe la atâtea lucruri materiale care micșorează inima, ne fac indiferenți și ne închid în noi înșine; o viață care se dezlipește de inutilitățile ce umflă inima și găsește timp pentru Dumnezeu și pentru ceilalți. Putem să ne întrebăm: cum merge urcarea mea? Știu să renunț la bagajele grele și inutile ale mondenităților pentru a urca pe muntele Domnului? Drumul meu este în urcare sau în ‘cățărare’?”
Catolicii trebuie să se gândească la Dumnezeu și la frații și surorile lor, a spus Papa, deoarece „aceasta este misiunea: a dărui aer curat, de la înălțime, celui care trăiește cufundat în poluarea lumii; a duce pe pământ acea pace care ne umple de bucurie de fiecare dată când îl întâlnim pe Isus pe munte, în rugăciune; a arăta cu viața și chiar prin cuvinte că Dumnezeu îi iubește pe toți și nu se plictisește niciodată de nimeni”. Încheind predica, ne-a îndemnat să avem curaj, pentru că Isus așteaptă mult de la noi. „Domnul are un soi de neliniște pentru cei care încă nu știu că sunt fii iubiți de Tatăl, frați pentru care a dat viața și pe Duhul Sfânt. Vrei să potolești neliniștea lui Isus? Mergi cu iubire spre toți, pentru că viața ta este o misiune prețioasă: nu este o povară de îndurat, ci un dar de oferit. Curaj, fără frică: să mergem spre toți!”
